În
pofida psihozei declanşate de unii exponenţi ai guvernării comuniste,
dar mai ales de mass-media aservite Puterii şi Familiei de la putere,
cetăţenii RM percep alegerile parlamentare anticipate ca pe ceva
firesc, normal şi chiar util.

După sutele de proiecţii de film, epuizarea mesajelor de groază
transmise electoratului de către apologeţii comunişti, după primele
apariţii ale liderilor formaţiunilor de opoziţie la ecranele azurii
percepţia electoratului revine la cota raţiunii şi a responsabilităţii
asumate. Chiar dacă fracţiunea comunistă din Parlament a scăzut cota de
participare la vot, conform sondajului de opinie efectuat de Asociaţia
Sociologilor şi Demografilor (ASD), mai mult de jumătate din electorat
e gata să iasă la vot pe 29 iulie. Pentru mai mult de jumătate din
cetăţenii RM aceste alegeri sunt foarte importante, iar pentru o parte
- chiar decisive.

Moldovenii vor imposibilul: şi în UE, şi în CSI
Conform
sondajului, cum era de aşteptat, a scăzut considerabil încrederea
populaţiei în instituţiile statului. Sărăcia, lipsa locurilor de muncă
şi creşterea preţurilor - teme care de mulţi ani rămân în topul
îngrijorărilor populaţiei - au fost suplinite cu slăbiciunea
instituţiilor statului, demonstrată din plin la 7 aprilie, şi cu
ferocitatea represaliilor şi torturilor, venite ca o reacţie
compensatorie în zilele ce au urmat. Cetăţenii au înţeles că în spatele
bravadei miliţieneşti a lui Voronin stă o administraţie fricoasă, plină
de ură faţă de propriii cetăţeni şi dornică de răzbunare. O asemenea
guvernare nu poate să nu displacă populaţiei şi scăderea ratingului
Puterii este pe deplin explicabilă… Totodată, nu există modificări în
opţiunile legate de UE şi NATO. Prezenţa masivă în câmpul mediatic a
posturilor ruseşti şi promovarea de către „Moldova 1”, NIT şi N4 a
intereselor naţionale ale Rusiei au o reflectare directă în atitudinea
ostilă a jumătate din cei intervievaţi faţă de Alianţa Nord-Atlantică.
Faptul că 70% dintre respondenţi ar vota aderarea RM la UE şi tot
atâţia preferă CSI este rezultatul politicii externe dezechilibrate a
lui Voronin. După ce mai mulţi experţi europeni au vorbit explicit
despre incompatibilitatea acestor opţiuni, promovarea insistentă a
integrării concomitente în două entităţi geopolitice distincte şi
rivale pare, mai degrabă, rodul unei minţi bolnave. Însă aceste
aberaţii îşi găsesc, din păcate, expresie şi în percepţia unei părţi a
populaţiei.

Este salutabil faptul că ASD a efectuat măsurări în problema
evenimentelor din 7 aprilie. Deocamdată, s-a adeverit ceea ce era de
aşteptat: marii câştigători ai provocărilor au fost cei care le-au şi
provocat, şi anume, comuniştii. Acest lucru îl afirmă 32% dintre
respondenţi, ceea ce, simplu vorbind, demonstrează veridicitatea
proverbului despre interesul care poartă fesul. Este relevant şi faptul
că mai mult de jumătate din respondenţi consideră că n-au fost
informaţi corect despre originea şi caracterul evenimentelor din 7
aprilie şi despre represiunile ce au urmat.

Lupu este perceput alături de Voronin
Compartimentul
„personalităţi politice” nu ne aduce mari surprize. Scade în continuare
popularitatea lui Voronin care, prin comportamentul său de bufon
chefliu, numai încredere nu insuflă. Chirtoacă, Filat şi Lupu îi suflă
comunistului nr. 1 în ceafă. Dacă mai luăm în considerare faptul că în
acelaşi top se află şi Greceanâi, observăm că în compania primarului
general, a ex-spicherului şi a premierului, doar Filat nu a deţinut
funcţii administrative de prim-rang şi în acest sens ascensiunea lui
merită toată atenţia. Cei trei demnitari au beneficiat de atenţia
publicului inclusiv graţie funcţiilor administrative pe care le deţin,
pe când Filat şi-a câştigat poziţia exclusiv în urma activităţii
politice. Chiar dacă a părăsit PCRM, Lupu îşi păstrează acelaşi rating,
ceea ce denotă că, în viziunea cetăţenilor, el este perceput în mare
măsură ca partener al lui Voronin. Adică, în două luni, Lupu nu-şi
poate crea o nouă identitate şi popularitatea lui relativă se datorează
mai degrabă fostei poziţii de care a deţinut-o în PCRM, decât detaşării
lui de comunişti.

Opoziţia îşi menţine poziţia
Rezultatele
sondajului la capitolul „intenţia de vot” n-au stârnit, de această
dată, proteste din partea outsiderilor. Opţiunile sunt divizate clar:
pe de o parte PCRM, pe de alta - partidele din opoziţia parlamentară
care şi-au demonstrat calităţile în condiţii deloc simple. Chiar dacă
sondajele indică un rezultat promiţător pentru PD, şansele acestuia de
a-şi face loc printre partidele consacrate sunt mici. Lupu nu poate
înţelege că din transfugi din diferite partide - de la comunişti, de la
liberali şi de la pepecedişti - nu poţi constitui o entitate trainică
şi că, oricât l-ai ascunde pe Diacov în spatele celor trei trandafiri,
electoratul nu-şi va schimba atât de uşor atitudinea faţă de centrismul
oportunist şi fără de principii… Datele sondajului cheamă la mobilizare
AMN, a cărei poziţie ar putea fi periclitată de ascensiunea PD pe
segmentul anticomunist. Dar mesajul lui Lupu vizavi de încetarea
războiului politic - adică a luptei politice împotriva comuniştilor -,
în condiţiile polarizării electoratului, nu pare să aibă priza pe care
au contat autorii lui. Mai curând, AMN va repeta scorul din 5 aprilie
cu un plus sau un minus de cel mult 2%. Liberalii îşi menţin poziţia a
doua, chiar dacă au început anemic această campanie. Evident că scorul
PL depinde 99% de ratingul lui Chirtoacă, iar acesta e deocamdată
suficient pentru a menţine pe linia de plutire corabia liberală.
Totuşi, dependenţa excesivă a unui partid politic de o singură persoană
face PL foarte vulnerabil şi fragil.

Partidul Liberal Democrat din Moldova, la fel ca şi PL, a început
ezitant campania, însă a demarat apoi în trombă graţie echipei
performante şi a structurilor puternice. Astăzi echipa
liberal-democrată se aseamănă cu o maşină care, deşi nu lucrează la
turaţii maxime, atinge constant performanţe datorită capacităţilor
tehnice majore. Se creează impresia că un efort mai deosebit ar putea
propulsa această echipă mult înainte şi o analiză mai atentă a
sondajului confirmă acest lucru. Se poate întâmpla ca zilele rămase
până la vot să producă o distanţare a PLDM în topul partidelor de
opoziţie şi aceasta ar putea contribui decisiv la prăbuşirea
comuniştilor.

Sondajul efectuat de ASD este doar o măsurare a tendinţelor din
societate cu trei săptămâni înaintea votării. Există totuşi două
lucruri care insuflă optimism. Primul: se conturează o înfrângere
usturătoare a lui Voronin. Al doilea: Asociaţia Sociologilor şi
Demografilor nu este o instituţie sociologică de duzină, iar prognozele
ei, de regulă, s-au adeverit. Să sperăm că aşa va fi şi de această dată.

Iurie Chiorescu, magistru în politologie,
pentru TIMPUL