Comuniştii au cei mai mulţi reprezentanţi în „lista neagră” a candidaţilor la funcţia de deputat
„Lista
neagră” a candidaţilor la funcţia de deputat a fost prezentată de
Iniţiativa civică pentru un Parlament curat, din care fac parte şapte
ONG-uri. Ea include candidaţi la funcţia de deputat care nu corespund
criteriilor de integritate morală ale societăţii civile.
Partidul
Comuniştilor are cei mai mulţi reprezentanţi în „lista neagră” a
candidaţilor la funcţia de deputat – 28 din totalul de 38, AMN – patru
persoane, PLDM şi PDM – câte două fiecare, iar PL şi PSD – câte una
fiecare. Publicarea „Listei negre” are drept scop să încurajeze
cetăţenii cu drept de vot să aleagă candidaţii necompromişi. Iniţiativa
civică pentru un Parlament curat a examinat doar candidaturile
partidelor, care, conform sondajelor, pot fi prezente în viitorul
Parlament.
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova
Vladimir Voronin – preşedinte în exerciţiu al Republicii Moldova, preşedinte al Parlamentului RM
În
septembrie 2000, în cadrul unei şedinţe a Parlamentului, deputatul V.
Voronin a numit „drapel fascist” simbolul naţional al R. Moldova,
tricolorul. Prin declaraţiile sale în calitate de preşedinte al R.
Moldova, V. Voronin a determinat condamnarea ţării noastre de către
CEDO în cauza Ilaşcu şi alţii contra Moldovei şi Rusiei, prin care R.
Moldova a fost obligată să plătească despăgubiri în mărime de aproape
200 mii de euro. V. Voronin a promulgat o lege prin care a fost
stabilită restricţia deţinerii dublei cetăţenii, contribuind la
condamnarea R. Moldova de către CEDO şi obligarea statului să plătească
despăgubiri de câteva mii de euro.
Preşedintele V. Voronin
a fost acuzat public de presiuni asupra justiţiei şi asupra organelor
de drept, care au demarat anchete şi dosare la comandă împotriva
oponenţilor politici. Presa de la Chişinău a scris şi a publicat
documente care atestă că la indicaţiile şefului statului s-au făcut
presiuni asupra agenţilor economici. Presa a scris că şeful statului
şi-a subordonat o serie de mijloace de informare: posturi TV şi de
radio, ziare, agenţii de presă şi portaluri web.
Zborurile
efectuate pentru deplasările peste hotare ale şefului statului în
ultimii doi ani au fost asigurate de către o companie aeriană privată,
cu care s-au încheiat 18 contracte, fără licitaţie publică, valoarea
totală a cărora este de peste 7,5 milioane de lei.
În 2006,
în perioada exercitării interimatului funcţiei de primar general al
municipiului Chişinău de către V. Ursu, Partidului Comuniştilor, condus
de V. Voronin, i-a fost transmis în folosinţă gratuită şi fără
organizarea licitaţiei publice un teren în centrul capitalei pentru
construcţia noului sediu al acestui partid. Experţii imobiliari
evaluează acest teren la peste 3 milioane de euro. Ulterior, Banca de
Economii, cu capital majoritar de stat, a creditat Partidul
Comuniştilor în mărime de 22 milioane de lei pentru construcţia
clădirii.
Conducerea R. Moldova a fost criticată de
organismele internaţionale, partidele de opoziţie şi societatea civilă
pentru gravele încălcări ale drepturilor omului şi derogările de la
principiile democratice în timpul şi după protestele din 7 aprilie,
când au fost operate arestări masive ale participanţilor la proteste,
violenţe şi tortură asupra protestatarilor, atacuri şi abuzuri asupra
jurnaliştilor, limitarea accesului la mass-media private şi internet,
precum şi hărţuirea opoziţiei. Expertizele internaţionale arată că cel
puţin un cetăţean a fost omorât în bătăi în urma protestelor din 7
aprilie.
În mai 2009, după alegerea lui V. Voronin în
funcţia de preşedinte al Parlamentului, opoziţia şi experţii din
societatea civilă au calificat drept neconstituţională cumularea
funcţiei de preşedinte al R. Moldova cu funcţia de şef al
legislativului. V. Voronin a utilizat masiv resursele administrative în
campaniile electorale din 2005, 2007 şi 2009. Potrivit rapoartelor
LADOM şi ale Coaliţiei pentru alegeri libere şi corecte, şeful statului
a folosit transportul de serviciu, escorta şi echipele de securitate
pentru a se deplasa la întâlnirile cu alegătorii. În campaniile
electorale, soţia sa, Taisia, a împărţit cadouri alegătorilor.
În
anul 2008 V. Voronin, în calitate de preşedinte al R. Moldova, a
promulgat o lege prin care a favorizat-o direct pe soţia sa. Legea a
scutit de taxe construcţia mai multor centre sociale de către Asociaţia
Obştească „Concordia. Proiecte Sociale”, care, potrivit presei, este
patronată de soţia şefului statului, Taisia Voronin.
În presă
s-a scris mult despre fiul Oleg al preşedintelui V. Voronin, care
desfăşoară afaceri prospere în perioada exercitării mandatului de şef
al statului de către tatăl său. Astfel, firma „Moldconstruct Market”,
în care este angajat Oleg Voronin, a câştigat multiple licitaţii pentru
lucrări publice în condiţii avantajoase. Oleg Voronin este şi
preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii comerciale
„Fincombank”, în cadrul căreia deţin acţiuni şi alţi membri ai familiei
Voronin. Potrivit presei, de la preluarea mandatului de Preşedinte al
R. Moldova de către V. Voronin, mai mulţi agenţi economici şi structuri
de stat au fost nevoite să-şi transfere conturile de la alte bănci la
„Fincombank”. Tot pe conturile acestei bănci au ajuns şi sursele
financiare adunate de la populaţie în cadrul diferitor campanii
sociale, inclusiv cea de reconstrucţie a Mănăstirii Căpriana.
Presa
a scris în 2005 despre Centrul de Medicină Estetică „Medazur” a cărui
patroană este fiica Valentina a preşedintelui V. Voronin. Operaţiile
estetice ale pacienţilor „Medazur” se efectuau la Centrul de Neurologie
şi Neurochirurgie, condus de socrul Valentinei şi cuscrul lui V.
Voronin – Ozea Rusu. Potrivit presei, de la pacienţi se percepeau taxe
de 1000-1500 dolari în contul „Medazur”, pe când în bugetul Centrului
de Neurochirurgie se transferau doar câteva sute de lei.
V.
Voronin admite un limbaj licenţios în ieşirile sale publice şi, prin
luările sale de cuvânt, incită populaţia la ură şi violenţă.
Zinaida Greceanâi – prim-ministru al R. Moldova
În
calitate de ministru al Finanţelor, Z. Greceanâi a atras condamnarea R.
Moldova la CEDO în cauza „Oferta Plus”, în urma căreia statul a fost
obligat să plătească despăgubiri în mărime de 2,5 milioane de euro. La
fel, Ministerul Finanţelor, în perioada cât Z. Greceanâi s-a aflat la
conducerea acestuia, a contribuit la condamnarea R. Moldova de către
CEDO în cauza „Unistar Ventures Gmbh”, statul fiind obligat să achite
prejudicii de peste 6,5 milioane de euro.
Rapoartele Curţii
de Conturi relevă că, în perioada cât a fost condus de Z.Greceanâi,
Ministerul Finanţelor a promovat scutirea de la plata taxei pe valoare
adăugată a anumitor agenţi economici şi a acordat scutiri de impozitul
pe venit unor agenţi economici cu investiţii străine. Totodată, Curtea
de Conturi a reţinut că Ministerul Finanţelor, încălcând condiţiile
acordului de credit încheiat cu Comunitatea Europeană, n-a rambursat la
timp creditorului străin împrumutul, deşi agenţii economici-beneficiari
s-au achitat integral şi în termenele stabilite cu ministerul. Ca
rezultat, bugetul de stat a suportat cheltuieli suplimentare în valoare
de 5,7 milioane de dolari.
Potrivit rapoartelor LADOM şi
ale Coaliţiei pentru alegeri libere şi corecte – Coaliţia 2009, în
campania electorală din 2009 a utilizat maşina de serviciu, escorta şi
echipele de securitate în interesul partidului, contrar prevederilor
legislaţiei electorale.
După evenimentele din 7 aprilie 2009, în
calitatea sa de prim-ministru al R. Moldova, Zinaida Greceanâi a
ameninţat public cetăţenii că va dispune utilizarea armelor dacă
tineretul va reîncepe protestele stradale.
Vladimir Ţurcan – prim-vicepreşedintele Parlamentului R. Moldova
În
anul 2002, presa a scris că V. Ţurcan s-a aflat în spatele scandalului
legat de intimidarea redacţiei ziarului „Accente” de către poliţie şi
reţinerea redactorului-şef al publicaţiei. „Accente” publicase un şir
de investigaţii despre afaceri ilegale şi cazuri de corupţie în care a
fost implicat V. Ţurcan. V. Ţurcan a afirmat că pe 7 aprilie 2009 a
fost nevoit să cedeze presiunilor protestatarilor de a arbora pe
clădirea Parlamentului R. Moldova drapelul UE, în vederea calmării
maselor. Ulterior, însă, pe internet au fost plasate imagini video, din
care rezultă că V. Ţurcan le indica direct protestatarilor acţiunile pe
care trebuia să le îndeplinească. „Ei trebuie să vadă asta: aţi
declarat, v-aţi urcat şi aţi instalat”, spune V. Ţurcan, referindu-se
la arborarea drapelului.
Igor Dodon – ministru al Economiei şi Comerţului
A
utilizat poziţia de serviciu în interes de partid prin exercitarea
presiunilor asupra membrilor Asociaţiei Producătorilor de Mărfuri din
RM, pe care i-a convocat la o şedinţă în incinta Guvernului, pentru a
obţine demiterea preşedintelui acesteia.
Potrivit Curţii de
Conturi, în baza ordinului ministrului Dodon din 30 mai 2007, la patru
angajaţi din aparatul central al ministerului le-au fost stabilite
sporuri excesive la salarii. A semnat şi promovat un proiect de lege în
interesul SA „Termocom” privind anularea datoriilor acesteia, iertând
astfel încălcările persoanelor responsabile pentru administrarea
ineficientă a SA „Termocom”. Societatea civilă a calificat acest
proiect de lege ca fiind afectat de grave riscuri de coruptibilitate.
Pe
parcursul anilor 2007 şi 2008, I. Dodon a deţinut alte funcţii
remunerate, cum ar fi cea de preşedinte al Consiliului de Administrare
al „Moldtelecom”, ceea ce contravine Legii cu privire la Guvern, care
interzice miniştrilor deţinerea altor funcţii remunerate. În declaraţia
pe venit depusă la CEC, I. Dodon declară, în afară de veniturile de 82
mii 660 lei din activitatea sa în calitate de preşedinte al CA al
„Moldtelecom”, suma de 36 mii 468 lei obţinută din activitatea prin
cumul.
Vladimir Vitiuc – deputat în Parlamentul R. Moldova
În
perioada 2004-2007, organizaţia teritorială Bălţi a PCRM, condusă de V.
Vitiuc, a folosit oficiile aflate în proprietate publică fără a achita
plata de arendă. Candidatul este autorul şi iniţiatorul mai multor
proiecte de legi sensibile la corupţie, care, potrivit Centrului de
Analiză şi Prevenire a Corupţiei, contravin altor legi deja existente,
sunt împotriva intereselor publice şi promovează privatizări dubioase.
Victor Stepaniuc – viceprim-ministru al R. Moldova
În
calitate de deputat, Stepaniuc în repetate rânduri a acţionat
jurnaliştii în judecată. Cele mai multe procese au fost pierdute de
ziarişti în instanţele naţionale, dar ulterior au fost câştigate la
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Potrivit Centrului de
Analiză şi Prevenire a Corupţiei, V. Stepaniuc este unul dintre autorii
unor legi adoptate netransparent, care prezintă riscuri de
coruptibilitate.
Eugenia Ostapciuc – deputat în Parlamentul R. Moldova
Fiind
proprietara unui apartament în oraşul Chişinău, în 2006 a privatizat un
alt apartament de peste 100 m.p. în centrul capitalei, obţinut ca
„locuinţă de serviciu” şi reconstruit din bani publici în perioada în
care deţinea funcţia de preşedinte al Parlamentului. Nu a inclus acest
imobil în Declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pentru anul
2007. În campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2005,
dar şi la scrutinul local din 2007, Eugenia Ostapciuc a utilizat
resursele administrative în interes de partid.
Vladimir Eremciuc – deputat în Parlamentul R. Moldova
A
utilizat resursele administrative în interes personal, plecând
săptămânal la Ocniţa cu maşina de serviciu, deşi Regulamentul
Parlamentului prevede că fiecare deputat poate folosi autoturismele
legislativului doar cinci ore pe lună în raza mun. Chişinău. În 2008,
presa a semnalat că, locuind în casa-hotel a Parlamentului, a ridicat
lunar câteva mii de lei pentru plata chiriei, prevăzuţi de lege doar
pentru deputaţii care nu dispun de locuinţe.
Maria Postoico – deputat în Parlamentul R. Moldova
Presa
a scris că, în 2008, M. Postoico s-a înscris în lista deputaţilor care
au solicitat obţinerea unei locuinţe, într-un bloc nou, la un preţ de
doar 310 euro per m.p., în timp ce valoarea de piaţă a unei astfel de
locuinţe era aproape triplă. Potrivit declaraţiei de venituri şi
proprietăţi a M. Postoico, în momentul înscrierii în această listă, ea
deţinea deja două loturi de pământ, o vilă şi un apartament.
Valentin Guznac – temporar neangajat în câmpul muncii
În
2004, V. Guznac, fiind preşedinte al Asociaţiei sindicatelor
angajaţilor din serviciile publice „SindASP” din mun. Bălţi, a
închiriat de la Ministerul Dezvoltării Informaţionale un oficiu de
282,8 m.p., semnând în aceeaşi zi un contract cu organizaţia
teritorială Bălţi a PCRM, prin care a transmis în sublocaţiune 257,8
m.p. din suprafaţa acestui oficiu. În noiembrie 2007, Procuratura
Anticorupţie a stabilit că, din momentul semnării contractului, PCRM nu
a achitat chiria oficiului respectiv. Potrivit presei, în 2004, V.
Guznac, în calitate de viceprimar al mun. Bălţi, a semnat o scrisoare
prin care garanta darea în locaţiune de către administraţia publică
locală a suprafeţei de 1016,57 m.p. din incinta casei de cultură unui
club de noapte. Darea în locaţiune a acestei suprafeţe gestionată de
administraţia publică locală a fost efectuată contrar legislaţiei în
vigoare: nu prin decizia Consiliului municipal Bălţi, ci prin
dispoziţia primarului.
În iulie 2008, fiind ministru al
Administraţiei Publice Locale, V. Guznac a fost învinuit de un grup de
deputaţi din Adunarea Populară a UTA Gagauz-Yeri, printr-o scrisoare
deschisă publicată în presa locală, de exercitarea presiunilor asupra
deputaţilor independenţi în procesul alegerii preşedintelui Adunării
Populare a UTA Gagauz-Yeri.
Anatolie Popuşoi – deputat în Parlamentul R. Moldova
În
2000, în calitate de preşedinte al Partidului Democrat Agrar din
Moldova, A. Popuşoi a făcut declaraţii publice de susţinere a regimului
separatist de la Tiraspol. În special, A. Popuşoi a pledat pentru
federalizarea statului şi schimbarea denumirii Republicii Moldova în
Federaţia Moldovei si Transnistriei.
Rapoartele Curţii de
Conturi din 2004 şi 2006 au constatat mai multe încălcări, printre care
gestionarea neeficientă a mijloacelor financiare, utilizarea neefectivă
a patrimoniului de stat la unele întreprinderi aflate în gestiune şi
alte încălcări ale legislaţiei admise în cadrul Agenţiei de Stat
„Moldsilva” în perioada cât a fost condusă de A. Popuşoi, prin care
statul a fost prejudiciat de milioane de lei.
Raportul
Procuraturii Generale pentru anul 2007 a menţionat grave încălcări la
paza şi protecţia fondului silvic, din cauza lipsei de responsabilitate
a autorităţii silvice fiind admise tăieri ilicite ale arborilor.
În 2007 şi 2009, presa l-a învinuit pe A. Popuşoi de utilizarea poziţiei de serviciu în interes personal şi de partid.
Dmitri Todoroglo – deputat în Parlamentul R. Moldova
Potrivit
Curţii de Conturi, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a
admis multiple încălcări ale legislaţiei în perioada în care a fost
condus de D. Todoroglo, aducând statului prejudicii de milioane de lei.
Deşi în 2004 a fost găsit vinovat de scumpirea pâinii, în anul următor
a fost ales deputat pe listele PCRM. În campania electorală 2005 a
utilizat resursele administrative în interes de partid.
Vadim Mişin – deputat în Parlamentul R. Moldova
A
fost acuzat de mai multe ori în presă de protecţionism, imixtiune în
activitatea justiţiei, utilizarea poziţiei de serviciu în interes
personal şi de grup, legături cu lumea interlopă. V. Mişin este vinovat
de condamnarea R. Moldova la CEDO în cazul Guja pentru violarea art. 10
al Convenţiei (libertatea de exprimare), Guvernul fiind obligat să
achite despăgubiri în valoare de 18 mii de euro. Într-un alt caz,
femeia de afaceri Eugenia Duca l-a acuzat public pe Vadim Mişin că a
influenţat justiţia, din care cauză dânsa a pierdut mai multe procese
în instanţele naţionale, iar ulterior Moldova a fost condamnată de CEDO
pentru încălcarea drepturilor la un proces echitabil şi la proprietate.
Potrivit
presei, în anul 2008, la propunerea lui V. Mişin, în proiectul Legii
privind secretul de stat a fost introdusă o prevedere, potrivit căreia
„datele despre persoanele care colaborează sau au colaborat
confidenţial cu organele de informaţii vor fi secretizate pentru un
termen nelimitat”.
Vasile Iovv – deputat în Parlamentul R. Moldova
În
perioada în care V. Iovv se afla la conducerea Ministerului
Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, Curtea de Conturi a stabilit
o serie de încălcări în cadrul acestui minister, prin care a fost
prejudiciat statul cu milioane de lei. Controlul asupra eficienţei
utilizării creditului în valoare de 28,6 milioane dolari, acordat de
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru reabilitarea
drumurilor, a constatat că Vasile Iovv, fiind ministru, a favorizat
anumite firme la obţinerea unor contracte de efectuare a lucrărilor de
reabilitare a drumurilor.
Svetlana Popa – preşedintă a Fracţiunii PCRM în Consiliul municipal Chişinău
Potrivit
presei, S. Popa a utilizat poziţia de serviciu în interes de partid
prin promovarea privatizării posturilor municipale de televiziune „Euro
TV” şi radio „Antena C”.
Anatolie Zagorodnîi – deputat în Parlamentul R. Moldova
A
utilizat poziţia de serviciu în interes personal şi de partid. Deşi
i-au fost alocate de la stat două loturi pentru construcţie, a obţinut
spaţiu locativ foarte mare într-un cămin destinat angajaţilor bugetari
fără locuinţă. A favorizat rude apropiate la obţinerea unor beneficii.
În perioada alegerilor locale din 2007, a solicitat autorităţilor
publice locale să acorde ajutoare materiale din Fondul de rezervă unor
persoane, care, în realitate, nu erau defavorizate. Deputatul A.
Zagorodnîi a semnat şi promovat proiecte de legi calificate de
specialişti ca fiind supuse riscului de coruptibilitate şi care pot
leza interesul public, între care cele privind privatizarea ”AIR
Moldova”, a Complexului Hotelier ”Codru”, a Cantinei Aparatului
Guvernului şi a CET-urilor.
Anton Miron – deputat în Parlamentul R. Moldova
A
procurat în condiţii preferenţiale un apartament într-un bloc locativ
nou, construit în centrul capitalei pentru deputaţii care nu deţin
locuinţe în mun. Chişinău. În acea perioadă, Miron dispunea de
locuinţă.
Irina Vlah – deputat în Parlamentul R. Moldova
Deputatul
I. Vlah a semnat şi promovat proiecte de legi calificate de specialişti
ca fiind supuse riscurilor de coruptibilitate şi care pot leza
interesul public, între care proiectul de lege privind privatizarea
„AIR Moldova”, a Complexului Hotelier „Codru”, a Cantinei Aparatului
Guvernului şi a CET-urilor.
Zinaida Chistruga – director general al Camerei de Licenţiere, din 2001
De
când este condusă de Z. Chistruga, Camera de Licenţiere figurează în
mai multe hotărâri ale Curţii Supreme de Justiţie pentru retragerea de
licenţe prin depăşirea competenţelor. În 2006, Curtea de Conturi
stabileşte achiziţionarea unor bunuri materiale de către Camera de
Licenţiere, în valoare de 90,5 mii lei, fără respectarea procedurii
legale de achiziţie în modul stabilit şi fără a încheia contractele
respective.
Petru Porcescu – deputat în Parlamentul R. Moldova
În
2004, fiind preşedinte de raion, Primăria oraşului Străşeni i-a acordat
în arendă fiicei sale, Natalia Vâlcu, un teren de 30 de ari pe un
termen de 50 de ani. Până în prezent, Natalia Vâlcu nu a achitat plata
pentru arendă, având datorii la bugetul local de 26.000 lei.
În
2006, a obţinut de la Primăria oraşului Străşeni un lot pentru
construcţia spaţiului locativ, deşi în acea perioadă deţinea un
apartament în Chişinău.
Gheorghe Popa – deputat în Parlamentul R. Moldova
Presa
a scris că, în 2005, Gh. Popa a obţinut apartament într-un bloc nou, în
centrul Chişinăului, cu două camere şi suprafaţa de peste 70 m.p., prin
înscrierea într-o listă a parlamentarilor care pretindeau la locuinţe
construite de o agenţie de stat, al cărei scop era sprijinirea
păturilor defavorizate ale societăţii la procurarea locuinţelor.
Potrivit declaraţiei de venituri şi proprietăţi a lui Gh. Popa, în
momentul înscrierii în această listă, el deţinea deja un lot de pământ
şi o casă de locuit cu patru camere.
În 2008, presa
menţionează că Gh. Popa s-a înscris din nou în lista deputaţilor care
au solicitat obţinerea unei locuinţe, într-un bloc nou, la un preţ de
doar 310 euro per m.p., în timp ce valoarea de piaţă a unei astfel de
locuinţe era aproape triplă.
Totodată, deşi avea
câteva locuinţe, în perioada 2005-2008, a locuit în casa-hotel a
Parlamentului, destinată deputaţilor care nu aveau unde locui, motivând
prin aceea că avea nevoie să „aducă condiţiile din acea casă la nivelul
cuvenit” .
Deputatul Gh. Popa a semnat şi promovat
proiecte de legi calificate de specialişti ca fiind supuse riscului de
coruptibilitate şi care pot leza interesul public, între care proiectul
de lege privind privatizarea „AIR Moldova”, a Complexului Hotelier
„Codru”, a Cantinei Aparatului Guvernului şi a CET-urilor.
Iurie Eriomin – deputat în Parlamentul R. Moldova
A
semnat şi promovat mai multe proiecte de legi în interesul unor
instituţii, grupuri de persoane, întreprinderi. Societatea civilă a
calificat aceste proiecte de legi ca fiind supuse riscului de
coruptibilitate.
Ala Ursul – deputat în Parlamentul R. Moldova
Presa
a scris că, în 2005, A. Ursul a obţinut un apartament într-un bloc nou,
în centrul Chişinăului, cu trei camere şi suprafaţa de peste 90 m.p.,
prin înscrierea într-o listă a parlamentarilor care pretindeau la
locuinţe construite de o agenţie de stat, al cărei scop era sprijinirea
păturilor defavorizate ale societăţii la procurarea locuinţelor.
Potrivit declaraţiei de venituri şi proprietăţi a A. Ursul, în momentul
înscrierii în această listă, ea deţinea deja un lot de pământ şi o casă
de locuit.
În 2008, presa menţionează că A. Ursul s-a înscris
din nou pe lista deputaţilor care au solicitat obţinerea unei locuinţe,
într-un bloc nou, la un preţ de doar 310 euro per m.p., în timp ce
valoarea de piaţă a unei astfel de locuinţe era aproape triplă.
Totodată, deşi avea câteva locuinţe, în perioada 2005-2008, a locuit în
casa-hotel a Parlamentului, destinată deputaţilor care nu aveau unde
locui, motivând prin aceea că nu avea unde sta cât timp făcea reparaţie
în apartamentul procurat în 2005.
Lidia Lupu – deputat în Parlamentul R. Moldova
În
calitate de prefect şi apoi de preşedinte al raionului Hânceşti, L.
Lupu a fost vizată în mai multe rapoarte ale Curţii de Conturi.
Rapoartele au constatat încălcări la formarea şi administrarea
bugetului public, la acordarea creditelor preferenţiale şi atribuirea
terenurilor agricole.
În perioada alegerilor locale din 2007, L.
Lupu a distribuit ajutoare din Fondul de rezervă unor persoane care nu
erau defavorizate. În 2007, timp de jumătate de an, s-a aflat în
incompatibilitate de funcţii, fiind consilier raional şi, totodată
exercitând şi funcţia de şef al Direcţiei teritoriale control
administrativ Hânceşti.
Iosif Chetraru – deputat în Parlamentul R. Moldova
Presa
a scris că, în 2005, I. Chetraru a obţinut un apartament cu trei camere
şi suprafaţa de peste 90 m.p. într-un bloc nou din centrul Chişinăului,
prin înscrierea pe o listă a parlamentarilor care pretindeau la
locuinţe construite de o agenţie de stat, al cărei scop era sprijinirea
păturilor defavorizate ale societăţii la procurarea locuinţelor.
Potrivit declaraţiei pe venit şi proprietăţi depusă de I. Chetraru, în
momentul includerii în această listă, el deţinea deja un lot de pământ
şi o casă de locuit în Cimişlia.
În 2008, presa menţionează că
I. Chetraru s-a înscris din nou pe lista deputaţilor care au solicitat
obţinerea unei locuinţe, într-un bloc nou, la un preţ de doar 310 euro
per m.p., în timp ce valoarea de piaţă a unei astfel de locuinţe era
aproape triplă. Totodată, deşi avea câteva locuinţe, în perioada
2005-2008, I. Chetraru a ridicat câte 3500 de lei lunar „pentru chirie”.
În
iunie 1992, Departamentul Control de Stat a constatat că în perioada
cât a condus Concernul „Vivas” din Cimişlia, I. Chetraru şi-a însuşit
bunuri considerabile din bugetul public local şi a admis nereguli
financiare, inclusiv acumulând datorii la bugetul de stat, anulate în
2007 prin efectul amnistiei fiscale. Potrivit rapoartelor LADOM şi ale
Coaliţiei pentru alegeri libere şi corecte – Coaliţia 2009, în timpul
campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 2009, I.
Chetraru a abuzat de statutul său de deputat pentru a exercita presiuni
asupra poliţiştilor şi administraţiei publice locale.
Maia Radilov – deputat în Parlamentul R. Moldova
În
perioada 2001–2003, când M. Radilov deţinea funcţia de medic-şef al
raionului Ialoveni, organizaţia raională Ialoveni a PCRM a folosit în
calitate de oficiu două încăperi din policlinica raională, fără a avea
vreun contract încheiat cu instituţia medicală şi fără a plăti pentru
arendă.
Vasile Panciuc – primar al municipiului Bălţi
La
sfârşitul anului 2008, V. Panciuc a numit-o pe fiica sa, Svetlana
Terioşkina, în funcţia de director al Întreprinderii municipale
„Hotelul Bălţi”, încălcând astfel prevederile Legii cu privire la
prevenirea şi combaterea corupţiei şi Legea cu privire la conflictul de
interese.
Eugen Buraga – şef-adjunct al Direcţiei teritoriale control administrativ Hânceşti
Presa
a scris că E. Buraga a utilizat resurse administrative în folos
personal din bugetul raional, pe vremea când deţinea funcţia de
preşedinte al raionului Leova. În acea perioadă, potrivit presei, fiul
lui E. Buraga, Alexandru, a comis un accident rutier utilizând maşina
de serviciu a tatălui. Potrivit Curţii de Conturi, un alt autoturism
aparţinând Consiliului raional, după un grav accident rutier, a fost
casat cu implicarea preşedintelui raionului E. Buraga, cauzând
prejudicii bugetului raional în mărime de 232 mii de lei.
O
perioadă de timp a exercitat concomitent două funcţii publice
incompatibile: de consilier raional şi de şef adjunct al Direcţiei
teritoriale control administrativ Hânceşti. E. Buraga a îngrădit
accesul jurnaliştilor la activităţile instituţiilor publice.
Alianţa „Moldova Noastră”
Veaceslav Platon – deputat în Parlamentul R. Moldova
Este
un controversat om de afaceri, numele său fiind vehiculat în mai multe
scandaluri în Rusia, Ucraina şi R. Moldova, scandaluri legate de
afacerile pe care le desfăşoară firmele la care a avut sau are
atribuţie directă şi indirectă, în special în domeniul energetic şi cel
bancar. În 2007, Serviciul de Securitate al Ucrainei i-a interzis lui
V. Platon accesul pe teritoriul Ucrainei. Potrivit presei, în anul
2001, consilierul municipal Chişinău din partea fracţiunii
comuniştilor, agrarienilor şi socialiştilor, V. Platon, a fost arestat,
fiind bănuit că ar fi comis infracţiuni de folosire a documentelor
false şi purtarea, păstrarea şi procurarea armei de foc fără
autorizaţia corespunzătoare.
Potrivit Procuraturii Generale, în
ianuarie 2009, V. Platon a fost pus sub învinuire pentru tentativă de
însuşire în proporţii deosebit de mari a bunurilor. Tot atunci, pe
numele lui V. Platon a fost eliberat mandat de arest, acesta fiind dat
în urmărire internaţională. În presa ucraineană, V. Platon a fost
etichetat drept conducător al unei grupări internaţionale de escroci,
care încearcă să prejudicieze statul ucrainean în proporţie de 10
milioane dolari SUA.
Alexandru Oleinic – deputat în Parlamentul R. Moldova
Alexandru
Oleinic, fiind la conducerea SA „Monolit” din Soroca, a „contribuit la
efectuarea unui şir de tranzacţii”, în urma cărora, potrivit Curţii de
Conturi, a fost înstrăinată neîntemeiat şi nelegitim o parte din
patrimoniul societăţii pe acţiuni. Numele lui Alexandru Oleinic (pe
atunci director general al Departamentului de Administrare şi
Privatizare a proprietăţii de Stat) figurează în mai multe hotărâri ale
Curţii de Conturi privind privatizarea patrimoniului public.
Ion Guţu – temporar neangajat în câmpul muncii
În
calitatea sa de viceprim-ministru, I. Guţu a semnat mai multe
autorizaţii în favoarea anumitor funcţionari publici pentru
înregistrarea automobilelor fără achitarea taxelor vamale şi accizelor
la import. În anul 1998, Curtea de Conturi a constatat că activitatea
Ministerului Economiei şi Reformelor în perioada cât a fost condus de
I. Guţu, a fost nesatisfăcătoare la formarea preţurilor şi tarifelor,
reglementarea comerţului exterior, folosirea surselor bugetare
destinate cercetărilor ştiinţifice şi implementării acestora în
practică.
Vasile Pântea – temporar neangajat în câmpul muncii
În
1999, Curtea de Conturi a apreciat ca „nesatisfăcătoare” activitatea
directorului general al Concernului de Stat „ARCA-Moldova”, V. Pântea,
„care a dus la dezafectarea mijloacelor financiare şi neasigurarea
integrităţii patrimoniului de stat”. Curtea a mai stabilit că aparatul
central al întreprinderii a favorizat anumite firme, achiziţionând
utilajul agricol de care acestea vroiau să scape, a înstrăinat mai
multe mijloace de transport fără a desfăşura concursuri sau licitaţii
şi fără a aprecia valoarea lor reală.
Partidul Liberal
Ştefan Urâtu – preşedinte al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din R.Moldova
La
18 noiembrie 2007, la întrunirea Adunării Generale a Federaţiei
Internaţionale pentru Drepturile Omului, în conformitate cu prevederile
statutare, a fost luată decizia de excludere a Comitetului Helsinki din
Moldova din cadrul Federaţiei, pe motivul discreditării şi
prejudicierii Federaţiei de către Comitetul Helsinki din Moldova. În
declaraţia de avere depusă la Comisia Electorală Centrală în cadrul
alegerilor din aprilie 2009, Urâtu nu a indicat că deţine un apartament
cu două camere în mun. Tiraspol. Ş. Urâtu a spus pentru presă că a omis
declararea apartamentului „din motive de securitate”.
PartiduL Liberal Democrat din Moldova
Vladimir Hotineanu – deputat în Parlamentul R. Moldova
Curtea
de Conturi a stabilit că V. Hotineanu, fiind viceministru al Sănătăţii
şi preşedinte al Comisiei de eliberare a licenţelor pentru activitate
farmaceutică, a eliberat unor agenţi economici licenţe şi autorizaţii
cu încălcarea prevederilor legislaţiei. De asemenea, Curtea de Conturi
a stabilit că, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru recepţia şi
distribuirea ajutoarelor umanitare, V. Hotineanu a autorizat în mai
multe cazuri intrarea în ţară a medicamentelor cu termenul de
valabilitate mai mic de un an şi fără certificate de calitate a
producătorilor, ambalate neordinar, fără indicarea seriei şi
condiţiilor de păstrare.
Simion Furdui – deputat în Parlamentul R. Moldova
În
anul 2002, lui S. Furdui, în calitate de preşedinte al Consiliului de
Administraţie al S.A. „Moldova-Gaz”, i-a fost intentat proces penal
pentru înscrierea în acte oficiale a unor date intenţionat false şi
sustragerea în proporţii deosebit de mari din avutul proprietarului
prin abuz de serviciu. Procesul penal a fost încetat în anul 2003 de
către Procurorul General din cauza schimbării situaţiei. Deşi, potrivit
declaraţiei de candidat pentru alegerile parlamentare din 2009 depuse
de S. Furdui la Comisia Electorală Centrală, în ultimii doi ani acesta
a obţinut venituri de 84 mii lei, în campania electorală din 2009 S.
Furdui a finanţat Partidul Liberal Democrat din Moldova cu 430 mii lei.
Partidul Democrat din Moldova
Marian Lupu – deputat în Parlamentul R. Moldova
În
2002, un raport al Curţii de Conturi a constatat că M. Lupu, activând
în cadrul Ministerului Economiei şi Reformelor a admis „încălcarea
actelor normative în vigoare, lipsa analizei proceselor de implementare
a proiectelor finanţate de către organizaţiile internaţionale,
implementarea şi monitorizarea nesatisfăcătoare a proiectelor de
asistenţă tehnică, organizarea şi coordonarea insuficientă a
activităţii Reprezentanţelor comercial-economice ale Republicii Moldova
peste hotare”.
În acelaşi an, presa a scris că Marian Lupu,
deţinând funcţia de ministru adjunct al economiei, a încercat să
promoveze interesele Uzinei metalurgice din Râbniţa, controlată de
regimul separatist de la Tiraspol. Cazul a fost discutat la Consiliul
coordonator de luptă cu corupţia, convocat de preşedintele V. Voronin.
Potrivit
Hotărârii Comisiei Electorale Centrale din mai 2007, în perioada
campaniei electorale pentru alegerile locale din 2007, lui M. Lupu i
s-a recomandat „de a nu se folosi de înalta funcţie de răspundere pe
care o deţine şi a nu folosi mijloace şi bunuri publice în promovarea
şi susţinerea candidaţilor desemnaţi de către concurentul electoral
Partidul Comuniştilor din R. Moldova”.
Potrivit
rapoartelor LADOM şi ale Coaliţiei pentru alegeri libere şi corecte, în
campania electorală din 2009, M. Lupu a utilizat maşina de serviciu,
escorta şi echipele de securitate în interesul partidului, contrar
prevederilor legislaţiei electorale. A fost învinuit de presă că, în
calitate de preşedinte al Parlamentului, şi-a depăşit atribuţiile de
serviciu, semnând o dispoziţie ilegală prin care a dispus alocarea din
fondurile parlamentului a unor sume de bani pentru procurarea
apartamentelor pentru câţiva din subalternii săi, care ar fi avut
locuinţe la acea vreme.
Valeriu Guma – temporar neangajat în câmpul muncii
În
comunicatul de presă al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie din România, din 2 iulie 2008, a fost difuzată informaţia,
potrivit căreia, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie
au dispus trimiterea în judecată a lui Guma Valeriu, cetăţean al R.
Moldova, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de cumpărare de
influenţă, complicitate la infracţiunea de dare de mită şi complicitate
la infracţiunea de luare de mită.
Partidul Social-Democrat din Republica Moldova
Ion Prisăcaru – inginer-economist, director general, SRL „Ecofin-audit-service”
În
perioada când Ion Prisăcaru a deţinut funcţia de şef al Inspectoratului
Fiscal de Stat, numele său a fost vizat în raportul Curţii de Conturi,
potrivit căruia fondul mijloacelor speciale destinate pentru
dezvoltarea bazei tehnico-materiale a fost utilizat în anul 1995 „fără
deviz de cheltuieli, la discreţia conducerii Ministerului Finanţelor şi
a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (…I. Prisăcaru).”
Controlorii Curţii de Conturi au mai stabilit că suma de 182 mii DE lei
a fost utilizată contrar destinaţiei pentru procurarea a trei
automobile. Curtea a mai depistat majorări neîntemeiate la sumele
destinate procurării rechizitelor de birou şi utilizarea mijloacelor
fondului special pentru efectuarea unor reparaţii luxoase în birourile
conducerii IFPS, în timp ce încăperile unor inspectorate fiscale se
află într-o stare deplorabilă. În declaraţiile sale pe venit depuse la
CEC în aprilie şi în iulie 2009 s-au atestat discrepanţe evidente în ce
priveşte venitul şi proprietăţile pe care le deţine.
|
