autor: Mariana RAŢĂ JURNAL a reuşit să afle câteva detalii despre circumstanţele în care a fost arborat drapelul României pe acoperişul Preşedinţiei. La fel ca şi în cazul drapelului UE, arborarea steagului român nu a fost posibilă fără concursul unor persoane responsabile din cadrul instituţiei. De această dată, este vorba despre inginerul principal al Direcţiei de administrare a Palatului Prezidenţial, Nicolae Potcoavă.
Nicolae Potcoavă, inginer principal al Direcţiei de administrare a clădirii Preşedinţiei, este de fapt singura persoană care ştie exact cum s-au desfăşurat negocierile şi cine au fost cei care au urcat pe acoperişul Palatului Prezidenţial şi au arborat acolo în ziua de 7 aprilie drapelul românesc.
„Am fost ameninţat!”
După multiple încercări, JURNAL a reuşit să ia legătura cu inginerul Potcoavă care acum este foarte ocupat, dirijând lucrările de reparaţie de la Preşedinţie. Acesta a recunoscut pentru noi că într-adevăr, după ce a fost arborat drapelul UE, iar cei care au făcut-o au coborât, el a fost obligat de vreo zece tineri să-i conducă până la uşa care duce spre acoperiş şi să o deschidă pentru a arbora drapelul României.
„Erau vreo zece tineri de vreo 16-20 de ani. Au venit la mine şi mi-au spus că vor să arboreze tricolorul. Ei practic m-au obligat să-i conduc spre acoperiş, ameninţându-mă. Mi-au spus aşa: „Lasă, moşule, că acum te ridici greu, dar înapoi o să te cobori repejor”. Ştiţi, aceste cuvinte pot fi interpretate în două moduri, fie că te cobori pe scări, fie în cădere liberă de pe acoperiş”, ne-a spus Potcoavă. El susţine că pe acoperiş, cu tricolorul, au urcat doar patru dintre protestatarii care s-au apropiat de el.
Indicaţii de a tăcea
Cum arătau acei tineri şi cine i-a permis lui Potcoavă să conducă protestatarii pe acoperiş pentru a arbora acolo drapelul României, inginerul a refuzat să ne spună. Deschis la început de a comunica cu noi, bărbatul şi-a schimbat atitudinea de îndată ce a discutat cu şefii săi (cu cine anume Potcoavă a refuzat să spună – n.r.). „Mă scuzaţi, am vrut să ne întâlnim pentru a discuta mai mult, dar mi s-a spus că nu ar fi bine, pentru că oricum în viitorul apropiat vom avea o conferinţă de presă pe marginea acestui subiect”, ne-a spus angajatul Preşedinţiei, precizând că el a depus mărturii despre cele întâmplate la 7 aprilie la procuratură.
Procuratura nu dă detalii
Contactat de JURNAL, procurorul general Valeriu Gurbulea a refuzat să ofere detalii despre mersul anchetei în cazul arborării tricolorului. Gurbulea a precizat doar că pe moment se lucrează în acest sens şi că procurorii au reuşit să identifice câteva persoane implicate în acea arborare, care a servit ulterior drept pretext pentru autorităţile moldoveneşti pentru a învinui România de implicare în organizarea unei încercări de lovitură de stat la Chişinău. Figurează sau nu numele lui Potcoavă în lista celor implicaţi, nu am reuşit să aflăm. Gurbulea a oferit doar un singur nume, cel al lui Anatol Mătăsaru, despre care susţine că ar fi avut o legătură cu arborarea drapelului român. Soţia lui Mătăsaru, Julieta Saviţchi, declară însă că Anatol a ajuns la proteste în acea zi abia pe la ora 15:00, când tricolorul era deja pe Preşedinţie.
Ar trebui cercetat în calitate de complice
Poate sau nu fi bănuit Potcoavă de complicitate în arborarea tricolorului? Această întrebare i-am adresat-o ex-procurorului Ion Vâzdoga, actualmente director al Centrului Antitrafic. Potrivit lui, ameninţarea invocată de Potcoavă nu poate fi considerată una reală. „În Preşedinţie se aflau poliţişti, el putea apela la ei, putea fugi sau putea arunca cheile de la uşa care duce spre acoperişul clădirii. Nu putem spune despre acesta că a fost constrâns să urce pe acoperiş”, ne-a spus ex-procurorul, care consideră că în această situaţie, cel mai probabil, angajatul Preşedinţei ar trebui să apară în faţa judecăţii în calitate de complice. Or, conform Codului Penal, complice este persoana care contribuie la săvârşirea unei infracţiuni prin sfaturi, indicaţii, prestare de informaţii, acordarea de mijloace sau instrumente ori înlăturarea obstacolelor. Adică exact ceea ce a făcut Potcoavă.
|