Operaţiunea de falimentare a Investprivatbank face parte din planul de preluare abuzivă a băncilor de către clanul Voronin

Valeriu
Cosarciuc, expert în economie şi candidat AMN la funcţia de deputat,
este de părerea că falimentarea IPB este “afacerea secolului unde este
amestecat clanul Voronin”. Potrivit lui, schema falimentării
Investprivatbank este una vizibilă prin toate acţiunile întreprinse
până acum.

BNM restituie banii lui Oleg

Pe
parcursul activităţii sale, Investprivatbank (IPB) şi-a completat
activele cu câteva împrumuturi de pe piaţa interbancară, inclusiv de la
Fincombank, care aparţine lui Oleg Voronin. La începutul anului 2009,
Banca Naţională a Moldovei a injectat 80 de milioane lei în formă de
credit IPB, pentru a evita falimentul acesteia, după care Fincombank-ul
şi-a putut retrage sursele creditare care au fost transferate IPB
conform unui contract de împrumut. De asemenea, IPB a acordat credite
unor agenţi economici care au fost concepute iniţial ca nerambursabile.

BEM va fi preluată de Sberbank-ul rusesc

Interesant
este faptul că Banca de Economii (BEM), cea care a preluat
Investprivatbank-ul, este pe lista de privatizare întocmită în ajunul
alegerilor. Nu întâmplător Fondul Monetar Internaţional (FMI) a propus
monitorizarea atentă a deetatizării BEM, dar acum relaţiile cu FMI sunt
îngheţate! Ceea ce înseamnă că acum comuniştii au libertatea să vândă
ce doresc, cui doresc şi cum doresc. Iar depozitele IPB de 0,6 – 1
miliard de lei, preluate de o altă bancă, cu date de bilanţ bune, nu
mai sunt o povară, ci un avantaj. Şi, evident, IPB va ajunge în mâinile
celor care vor cumpăra Banca de Economii, ceea ce ridică mult preţul
acesteia şi cota în sistemul financiar-bancar moldovenesc. Conform unor
surse, BEM este pregătită pentru a fi preluată apoi de o bancă din
Rusia şi anume de Sberbank.

Mai multe întrebări

Igor
Volniţchi, expert în economie, este de părerea că „cazul IPB ridică mai
multe semne de întrebare. Or, politica riscantă pe care o promova
această bancă era evidentă încă din toamna lui 2008. Respectiva
instituţie oferea cele mai mari dobânzi la depozite de pe piaţă,
neavând „acoperirea” adecvată pentru astfel de paşi şi plasa
majoritatea mijloacelor sale financiare în proiecte riscante (spre
exemplu, construcţii), deşi era evident că domeniul se afla într-o
criză profundă. Cu atât mai mult cu cât conducerea băncii era suficient
de profesionistă pentru a se putea crede că la mijloc a fost doar o
greşeală de management. Aceste suspiciuni sunt întărite şi de faptul că
organul de reglementare nu a intervenit pentru a stopa la timp
atragerea de către IPB a banilor de la populaţie, când deja devenise
evident că falimentul este inevitabil. Cred că este de datoria
organelor responsabile să facă lumină în acest caz şi atunci multe vor
ieşi la iveală. Spre exemplu, se impune publicarea listei celor care au
acordat credite sau au contractat credite. Interesul public este mult
prea mare pentru a se uza de prevederile legislative referitoare la
secretul comercial”, spune Volniţchi. Iar Cosarciuc semnalează că lista
datornicilor IPB este secretă.

Modificarea legii după caz

“Un
pas concret al schemei clanului lui Voronin este modificarea recentă a
Legii cu privire la instituţiile financiare adoptată îndată după
alegerile din 5 aprilie curent. Potrivit noii legi, administratorul
procedurii de insolvabilitate este Banca Naţională a Moldovei, anterior
fiind instanţa de judecată, care numea administratorul băncii, aflată
în procedură de faliment, şi tot instanţa monitoriza toată procedura de
faliment. Astfel, comuniştii s-au protejat să nu fie cunoscută nicio
informaţie despre cum a ajuns în faliment IPB”, a spus Valeriu
Cosarciuc.
Economistul Igor Volniţchi a afirmat că modificarea
recentă a Legii cu privire la instituţiile financiare poate să nu dea
efectul dorit, pentru că la noi se face o lege pentru o situaţie anume,
dar nu pentru un cadru legal, de ordin general, eficient. Modificări la
legislaţia în vigoare urmau să fie efectuate nu acum, când criza a
devenit un fapt împlinit, iar o bancă a dat faliment, ci cu mult mai
înainte.

De ce totuşi BEM a preluat activitatea IPB?

Potrivit
lui Cosarciuc, BEM a preluat IPB-ul pentru a astupa găuri mai vechi.
Or, pe parcursul activităţii sale BEM a finanţat unele proiecte
grandioase ale lui Voronin, cum ar fi construcţia sediului fastuos al
comuniştilor dintr-un credit acordat de BEM. “Acum, când BEM preia IPB,
urmele pot fi şterse mai lesne şi va fi greu de dat de capăt”,
consideră Cosarciuc.

Soarta deponenţilor IPB este imprevizibilă

Aceeaşi
sursă afirmă că soarta deponenţilor IPB este imprevizibilă. În plină
campanie electorală, aceşti oameni sunt purtaţi cu zăhărelul de
declaraţiile autorităţilor, pentru a nu tulbura apele, după care BEM ar
putea declara că nu poate să-şi asume rambursarea banilor.  

Falimentul
organizat al IPB este încă o dovadă a corupţiei şi a incapacităţii
guvernării comuniste de a gestiona o situaţie de criză, despre care
Voronin minţea că nu va fi în Republica Moldova, concluzionează Valeriu
Cosarciuc.