autor: Victoria Popa Cât de rău se trăieşte în R. Moldova în comparaţie cu România #
Lipsa resurselor naturale şi a investiţiilor, precum şi deficienţele
din sistemul educaţional, plasează R. Moldova alături de ţările
africane.
# Salariul mediu pe economie în R.Moldova este de 2.530 MDL (683 RON), în timp ce în România este de 1.408 RON.
# În 2008, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor în R.Moldova era de 1.800 $, iar în România de 9.291 $ .
# În 2009, cetăţenii moldovenii trăiesc – în medie – cum se trăia în România în 1995.
# Cel puţin în următorii 10 ani, R. Moldova nu va atinge un nivel de trai comparabil cu cel din România.
#
Potrivit prognozelor Fondului Monetar Internaţional, în 2014 Produsul
Intern Brut pe cap de locuitor în România va fi de 6 ori mai mare decât
în R. Moldova. “În Africa există ţări care au un produs intern brut pe cap de locuitor superior celui din R. Moldova”
Mihai Bologan, economist, coordonator, Clubul IDEA
În
Europa, pe lângă statele membre ale Uniunii Europene au rămas puţine
state care nu sunt incluse în procesul de aderare. Albania, ţara care
în anii '90 era mai săracă decât Republica Moldova, este în prezent
membră NATO şi a depus cererea pentru aderare la UE. De asemenea, aşa
ţări ca Norvegia, Islanda, Elveţia, chiar nefiind membre ale UE, au un
nivel de trai şi de dezvoltare foarte înalt. Ţări precum Macedonia,
Croaţia, Serbia, Bosnia şi Herţegovina sunt în proces de aderare la UE,
la diferite etape, şi doar ţările Parteneriatului Estic nu au demarat
acest proces. Toate ţările menţionate anterior, inclusiv cele candidate
la intrarea în UE, sunt mai dezvoltate decât Republica Moldova şi
beneficiază de investiţii foarte mari în economie.
Moldova
ramâne a fi cea mai săracă, deoarece duce lipsă de resurse naturale,
dar şi de resurse balneo-climaterice sau turistice importante. Dacă
până la proclamarea independenţei nivelul de trai în România a fost mai
jos decât cel al locuitorilor RSSM, atunci după adoptarea unor serii de
reforme dureroase şi stabilirea unui curs ferm către integrarea
europeană, România a reuşit să depăşească sub toate aspectele nivelul
de trai din Republica Moldova. Acum, cetăţenii României beneficiază de
un regim de deplasare în cadrul UE fără vize, au drept de muncă în
majoritatea ţărilor din Comunitate, beneficiază în continuare de
fonduri europene importante direcţionate către agricultură şi alte
sectoare ale economiei.
Republica Moldova are puţine şanse în
viitorul apropiat să depăşească vreo ţară europeană ca nivel de trai.
Pentru comparaţie, în Africa există 13 ţări care au un produs intern
brut pe cap de locuitor superior celui din R. Moldova.
“Instituţiile europene ne plasează lângă ţările africane”
Viorel Chivriga, analist economic, IDIS “Viitorul”
Până
în anul 2000, în comparaţie cu fostele state membre ale URSS, R.
Moldova era considerată ca stat lider în regiune în derularea
reformelor economice. După anul 2000, reformele au pierdut din elan,
iar unele iniţiative foarte bune nu au fost realizate până la capăt. De
exemplu, reforma regulatorie. Pe de altă parte, programele şi
strategiile de dezvoltare a ţării sau a unor sectoare ale economiei
naţionale, fiind realizate, nu au generat rezultate consistente şi au
fost uitate în totalitate. Fiţi atenţi la ultimele documente de
politici aprobate cu mare pompă în Republica Moldova: Strategia
Naţională de Dezvoltare (2008-2011), Strategia naţională de dezvoltare
durabilă a complexului agroindustrial al Republicii Moldova (2008-2015)
şi Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor
(2006-2015). În acest caz, nimeni nu este preocupat de prezentarea
rapoartelor de executare a acestor documente declarate importante
pentru dezvoltarea ţării.
De aceea nu este de mirare că
reformele economice în Republica Moldova sunt lipsite de vigoare, iar
instituţiile internaţionale printre care şi Organizaţia pentru
Alimentaţie şi Agricultură (FAO) ne plasează tot mai des lângă state
exotice, cum ar fi Lesotho, Somalia, Swaziland, Zimbabwe, Eritrea,
Burundi, Chad, Guinea, Uganda, Irak, Afganistan, care se confruntă cu
crize alimentare şi necesită susţinere alimentară urgentă.
“Am avut mereu deficit de investiţii”
Valeriu Prohniţchi, economist, “Expert-Grup”
R.
Moldova a început perioada de tranziţie de la un nivel inferior,
sărăcia fiind camuflată de transferurile din bugetul URSS. Pe lângă
aceasta, economia ei a crescut foarte lent în perioada de tranziţie,
fiind determinată de un colaps economic mai puternic decât în alte
ţări, cauzat de integrarea mai avansată a R. Moldova în pieţele estice.
R.
Moldova are o structură demografică şi economică specifică, cu o
populaţie rurală, care se bazează pe agricultură – cauza calificării ei
drept ţară săracă. Economia R. Moldova a fost lovită puternic şi de
criza economică din 1998-1999 din cauza legăturilor comerciale foarte
strânse cu piaţa rusă în comparaţie cu alte state. Economia s-a
dezvoltat după anul 2000 foarte lent, fiind lovită de o serie de şocuri
comerciale, climaterice şi politice.
De ce totuşi R. Moldova a
crescut aşa de lent după anii 2000? Moldova a avut permanent o
productivitate a muncii foarte mică, care rezultă din problemele majore
ale sistemului educaţional, având mereu deficit de investiţii, iar
insuficienţa de capital fix nu poate fi salvată cu forţa de muncă.
Dezvoltarea economică din anii 2000-2005 a fost una de relansare şi de
reutilizare a capacităţilor de producţie existente, productivitatea per
ansamblu a factorilor fiind foarte mică, cauzată de insuficienţa
investiţiei în tehnologii a producătorilor din R. Moldova. Un rol
important în dezvoltarea lentă a economiei după anul 2000 a fost
emigrarea forţei de muncă, care a provocat scăderea PIB-lui. Dacă
oamenii nu emigrau, noi am fi avut mai puţine remitenţe, dar mai multe
forţe de muncă disponibile pentru o creştere economică durabilă.
|
