Alegeri prezidenţiale în România

Pe
22 noiembrie 2009 va avea loc scrutinul pentru alegerea preşedintelui
României. Cu această ocazie, va fi organizat şi un referendum naţional,
în cadrul căruia cetăţenii români vor trebui să răspundă la două
întrebări: 1. Sunteţi de acord cu trecerea la un parlament unicameral?
şi 2. Sunteţi de acord cu reducerea numărului de parlamentari la
maximum 300?

Votarea începe la ora 7.00 şi are loc până la ora 21.00, ora locală,
când secţia de votare se închide. Pe uşa secţiei de votare se vor afişa
orele între care se desfăşoară procesul de votare.

La acest scrutin poate vota orice cetăţean român cu drept de vot,
inclusiv care se află în străinătate (are domiciliul sau reşedinţa în
străinătate sau se află ocazional în străinătate). Aşadar, pot vota şi
turiştii.
Pentru a vota, cetăţenii au nevoie de acte de identitate
valabile. Cei care au documentele româneşti expirate sau le-au pierdut
trebuie să se prezinte din timp la sediile reprezentanţelor
diplomatice, pentru a obţine actele de identitate valabile. În
străinătate se poate vota şi cu titlul de călătorie.

Toţi cetăţenii români aflaţi în străinătate pot vota la alegerile
pentru preşedintele României şi la referendumul naţional din 2009 la
secţiile de votare organizate de Ministerul Afacerilor Externe, prin
intermediul misiunilor diplomatice.

Atenţie! În baza Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 3, din 28
octombrie 2009, cetăţenii români cu domiciliul în străinătate nu pot
vota în România pe baza titlului de călătorie.

Pentru a vota, potrivit legii, va trebui să completaţi o declaraţie
pe proprie răspundere că nu aţi mai votat şi că nu veţi mai vota şi
veţi prezenta un document de identitate valabil.

Documente necesare:
- cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul.
- paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar.
- paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic.
-
titlul de călătorie (acesta se eliberează în cazul în care documentele
de identitate menţionate mai sus nu mai sunt valabile sau au fost
pierdute).

Pentru acest scrutin, Ministerul Afacerilor Externe organizează 294 de secţii de votare.
În
R. Moldova vor fi deschise 13 secţii de votare - patru în Chişinău şi
câte una în Orhei, Nisporeni, Ungheni, Bălţi, Cahul, Giurgiuleşti,
Anenii Noi, Căuşeni şi Soroca.

Pentru mai multe informaţii accesaţi secţiunea „Alegeri prezidenţiale / Referendum 2009” pe site-ul www.mae.ro. Acolo vă este pus la dispoziţie şi „Ghidul alegătorului român din străinătate”.

Un sfat pentru basarabenii cu paşapoarte româneşti

Tatiana Corai

Recunosc, nu-i înţeleg pe unii compatrioţi de-ai noştri care deţin
paşapoarte româneşti, dar nu se manifestă ca cetăţeni. Acestora, aş
vrea să le spun cu toată responsabilitatea: luaţi exemplu de la ruşi.
Aruncând o privire asupra ultimelor alegeri parlamentare din România,
din noiembrie 2008, observăm că la scrutin au participat doar… 2.300 de
basarabeni cu cetăţenie românească. Numărul total al deţinătorilor de
paşapoarte româneşti din R. Moldova nu este cunoscut cu exactitate, dar
toate statisticile vorbesc despre zeci de mii de persoane.

Admitem că, dintre acestea, o parte locuiesc la ţară şi nu s-au
putut deplasa la Chişinău să voteze. Admitem că o altă parte s-a
folosit de cetăţenia românească pentru a merge să muncească în Italia,
Spania sau Portugalia… Dar orice scuze am căuta, nimic nu justifică
prezenţa la vot a doar peste două mii de oameni.

Pentru comparaţie, să luăm un alt scrutin: alegerile parlamentare
din Rusia, din 26 martie 2007. Ştiţi câţi ruşi din R. Moldova au mers
să voteze Duma de Stat? Peste 47,7 mii! Adică de douăzeci de ori mai
mulţi. S-ar putea ca, printre ei, câteva sute să fi fost cetăţeni ruşi
aflaţi provizoriu în Moldova. De asemenea, s-ar putea ca în numărul de
47,7 mii de deţinători ai cetăţeniei ruse să intre şi moldoveni, care
au ales cetăţenia Rusiei graţie procedurii mult mai simple de obţinere
a acesteia. Şi, totuşi, 47,7 mii de votanţi înseamnă ceva, faţă de
numai 2.300. Iată de ce zic că deţinătorii de paşapoarte româneşti ar
trebui să înveţe de la ruşi - activismul civic, dacă nu chiar
conştiinţa naţională a acestora.

Abordăm acest subiect în contextul alegerilor prezidenţiale din
România, care urmează să se desfăşoare pe 22 noiembrie. De această
dată, în urma discuţiilor pe canale diplomatice cu Ministerul de
Externe al României, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării
Europene al R. Moldova şi-a dat acordul pentru deschiderea a încă nouă
centre de votare, pe lângă cele patru, care vor activa la Chişinău.
Sperăm ca măcar acum, când urna de vot îi va aştepta mai aproape de
casă, posesorii de paşapoarte româneşti să-şi dea seama cât de
importantă este participarea lor la scrutin. Ruşii din Moldova au
înţeles demult acest lucru.