Viitorul guvern este în faţa unei dileme

Nicolae Roibu

Noua
guvernare este pusă în faţa unei dileme greu de soluţionat: fie să
absoarbă masa monetară recent liberalizată pentru a acoperi deficitul
bugetar de peste 3 miliarde de lei, privând astfel agenţii economici de
posibilitatea de a se credita, fie să susţină dezvoltarea sectorului
real, riscând să nu-şi onoreze plenar plăţile bugetare.

În condiţiile deflaţiei, una din puţinele soluţii lucrative este o
emisie monetară în valoare de circa 2 miliarde lei, ce ar putea fi
direcţionate spre finanţarea bugetului de stat. Altfel, reducerea
consumului populaţiei - consecinţă a salariilor şi pensiilor restante
în proporţii semnificative - ar putea declanşa un al doilea val de
criză, până la sfârşitul anului curent.

Aceasta este una din principalele concluzii din „Monitorul Economic:
analize şi prognoze trimestriale” (trimestrul 3 din 2009), prezentat de
către experţii IDIS „Viitorul”. Monitorizarea efectuată de experţi
relevă câteva tendinţe noi în sectoarele economiei naţionale:
agricultură, business, comerţ extern, piaţa monetară, finanţe publice,
preţuri şi piaţa muncii.

Astfel, economistul Viorel Chivriga a constatat că în prima jumătate
a anului curent s-au amplificat unele procese devastatoare pentru
agricultură. „Vom menţiona creşterea importantă a stocurilor de produse
agricole şi alimentare, modificări mai accentuate în structura fondului
funciar. Ne îngrijorează retragerea masivă a terenurilor din circuitul
agricol, prăbuşirile spectaculoase ale preţurilor de achiziţie la
principalele produse agricole”, a precizat el. Chivriga a spus că, faţă
de trimestrul doi al anului trecut, numărul populaţiei ocupate în
agricultură a scăzut cu 11,3%, ceea ce înseamnă că o persoană din opt
din agricultură a abandonat această activitate.

În condiţiile crizei economice, guvernul va reuşi să asigure
onorarea obligaţiilor faţă de bugetari şi pensionari, este de părere
Sergiu Gaibu. „Asta, în mare măsură, aplicând trei instrumente de bază:
împrumuturi de pe piaţa de capital, granturi externe şi reţineri de
achitări faţă de agenţii economici. Aceste trei instrumente, cumulate,
formează peste 6 miliarde lei, ceea ce este echivalent cu bugetul
asigurărilor sociale şi reprezintă deficitul real al bugetului public
naţional”, a mai afirmat expertul.