Valentina Baciu

Instituţia
Publică Naţională a Audiovizualului a declarat război noii majorităţi
parlamentare, alese de cetăţenii cu drept de vot la 29 iulie 2009.
Adoptând un comportament împotriva normelor democratice de preluare a
puterii în stat, conducerea Companiei „Teleradio-Moldova” nu numai că
se eschivează de la obligaţiunile ce-i revin prin lege de a informa
corect publicul, dar se prezintă şi ca un ultim bastion al
totalitarismului.

Vineri, în cadrul şedinţei de constituire a parlamentului, deputaţii
din Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) au solicitat Companiei
„Teleradio-Moldova” timp de antenă în aceeaşi zi, la o oră de maximă
audienţă, pentru ca reprezentanţii celor patru partide să poată
transmite publicului mesajul lor corect despre deciziile adoptate. De
asemenea, AIE a solicitat ca şedinţa în plen din 2 septembrie să fie
transmisă în direct. Adela Răileanu, directoarea postului naţional de
televiziune „Moldova 1”, a refuzat să ofere spaţiu de emisie şi nici nu
a vrut să audă de transmisiunea în direct, invocând probleme tehnice
(ba lipsa de echipament, ba că „nu poate fi modificată grila”).
Totodată, ea a declarat că demersul legislativului poate fi calificat
ca ingerinţă în politica editorială a postului. Asta în timp ce, în
direct, la „Moldova 1” este realizată o transmisiune în care şefii
vechii conduceri comuniste sunt arătaţi cum înmânează premii. Iar ca
preşedintele parlamentului, ales democratic de noua majoritate, să nu
poată pătrunde pe teritoriului M1, în ograda televiziunii publice sunt
dislocaţi două sute de ofiţeri din detaşamentul cu destinaţie specială
„Fulger” şi alţi o sută de scutieri. Pe fundalul acestei acaparări a
instituţiei, Răileanu transmite presei că „în Codul Audiovizualului nu
există niciun articol prin care putem fi obligaţi să ne modificăm grila
de emisie”.

Televiziunea nu trebuie să fie nici a lui Ghimpu, nici a lui Voronin

„Acest lucru demonstrează încă o dată că „Moldova 1” nu este o
televiziune publică şi că rolul ei nu este informarea corectă a
cetăţeanului, ci manipularea lui. Dacă era o televiziune cu adevărat
publică, nu era nevoie de votul parlamentului”, a comentat situaţia
noul spicher Mihai Ghimpu. Politicianul a promis că legislativul va
reveni la acest subiect cât de curând posibil şi, dacă trebuie, va
reveni „şi cu reforme”. „Este un lucru pe care conducerea televiziunii
nu-l conştientizează. Situaţia nu poate să mai continue astfel… Noi nu
dorim să fie nici televiziunea lui Ghimpu, nici a lui Voronin, a
nimănui. Ea trebuie să aparţină cetăţenilor, cei care de fapt o
plătesc”, a adăugat preşedintele parlamentului. Spicherul nu ştie cum
poate fi rezolvată rapid această situaţie. El spune că, în urma
reformei din audiovizual, denumită şi „reforma lui Aramă”, după numele
Angelei Aramă, fostă deputată pepecedistă, comuniştii şi-au plasat toţi
slugoii în funcţii-cheie. „Nimic nu-i veşnic, o să facem şi reforme
dacă va fi cazul”, a conchis Ghimpu.

„Reacţia televiziunii este impardonabilă”

„Reacţia televiziunii este una absolut impardonabilă. Ce înseamnă să
nu poţi face o emisiune când se putea organiza foarte simplu un
talk-show cu Mircea Surdu, de exemplu? Sunt sigură că Mircea avea să
facă emisiunea cu multă plăcere, cu atât mai mult că în perioada de
vacanţă ei transmit doar filme de prost gust şi de proastă calitate. În
plus, o asemenea emisiune nu necesită mari cheltuieli - nici tehnice,
nici financiare”, a comentat Ludmila Vasilache, membru al Consiliului
Coordonator al Audiovizualului (CCA), fostă angajată la televiziune.
Reprezentantul autorităţii de reglementare în audiovizual spune că nu
era nicio problemă dacă se făcea o mică schimbare în grila de emisie.
„Era suficientă o aprobare a Consiliului de Observatori (CO)”, a
explicat Vasilache, numai că, tot ea recunoaşte, acest CO s-a cam
eschivat de la obligaţiile de a controla politica editorială a
televiziunii şi a radioului public, precum şi de a verifica
preşedintele Companiei şi pe cei doi directori, radio şi TV, pe care
i-a numit în funcţie. „În primul rând, CO trebuia să se autosesizeze şi
să aibă o reacţie”, a mai spus sursa citată. Miercuri, 2 septembrie,
CCA urmează să se întrunească în prima şedinţă ordinară de după
vacanţă. Vasilache ne-a spus că va propune ca CCA să se autosesizeze pe
acest caz. Numai că s-ar putea ca propunerea să nu fie acceptată,
întrucât şi CCA, ca şi CO, este controlat politic de comunişti.

„Solicitarea parlamentului este absolut legală”

Juristul în probleme de media Eugen Râbca consideră că solicitarea
parlamentului de a organiza o emisiune în seara aceleiaşi zile de
vineri, cu participarea reprezentanţilor celor patru partide AIE, dar
şi cea de transmisiune în direct a şedinţelor plenare sunt legale şi nu
reprezintă niciun fel de ingerinţă în politica editorială a posturilor
publice. „Art. 99 din Regulamentul parlamentului prevede expres un
asemenea drept al parlamentului. Şedinţele pot fi transmise în direct
de către IPNA Compania „Teleradio-Moldova” din proprie iniţiativă,
precum şi la
iniţiativa parlamentului, ca urmare a unei decizii
adoptate cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Prin urmare, o
asemenea solicitare din partea parlamentului este absolut legală”,
explică expertul. „Pe de altă parte, Codul Audiovizualului prevede
(art. 51, alin. 3) dreptul IPNA Compania „Teleradio-Moldova” de a
înregistra sau de a transmite în direct şedinţele parlamentului,
guvernului, precum şi alte manifestări de interes public. Acelaşi
articol 52, alin. 1, prevede că IPNA are obligaţia de a asigura accesul
populaţiei la informaţia de interes public, precum şi de a asigura
cetăţenilor RM posibilitatea de a se informa asupra unor evenimente de
interes public. Astfel solicitarea parlamentului în ceea ce priveşte
organizarea unei emisiuni în care reprezentanţii fracţiunilor
parlamentare să prezinte opinia publicului este absolut legală”, a mai
spus aceeaşi sursă. Cât despre independenţa editorială a instituţiei,
expertul menţionează că funcţionarii din Dealul Schinoasei trebuiau să
se conducă mai întâi de asigurarea dreptului publicului la informaţie
privind evenimentele majore. Or, prima şedinţă a legislativului, „în
condiţiile actuale”, este un eveniment de interes major. „Funcţionarii
din cadrul Companiei trebuiau să examineze acest demers şi să răspundă
în scris parlamentului, astfel încât să fie posibilă verificarea
legalităţii unui asemenea răspuns. CO era obligat să se convoace într-o
şedinţă de urgenţă pentru a examina acest demers”, mai spune Râbca. La
fel ca şi Vasilache, expertul susţine că este problematică
funcţionalitatea acestei structuri de supraveghere. Totuşi, primul care
trebuia să se autosesizeze sau să răspundă demersului legislativului
era preşedintele Companiei şi nicidecum Răileanu, directoarea „Moldova
1”. „Pentru mine este de mirare faptul că şefii „Moldova 1” erau
alertaţi de o solicitare din partea parlamentului prin care partidele
reprezentate în legislativ cer dreptul de a-şi prezenta publicului
opiniile, însă nu erau alertaţi deloc pentru că sunt supravegheaţi de
câteva sute de poliţişti”, a mai spus juristul.

Am contactat-o şi pe Mariana Şlapac, preşedinta CO, pentru a comenta
situaţia, dar abonatul „se afla în afara ariei de acoperire”.

Conform legislaţiei, atât preşedintele Companiei
„Teleradio-Moldova”, cât şi directorii „Radio Moldova” şi TV „Moldova
1” sunt numiţi şi destituiţi cu majoritatea de voturi a membrilor
Consiliului de Observatori ai „Teleradio-Moldova”. Aceşti membri ai CO
nu pot fi schimbaţi decât la expirarea mandatelor. Actualmente, le-au
expirat mandatele la trei membri, iar noul parlament va trebui să-i
numească pe cei noi din cei şase candidaţi selectaţi deja de CCA. Vă
reamintim cine sunt cei şase membri „valabili” ai CO: Mariana Şlapac,
Anatol Dubrovschi, Tudor Tătaru, Boris Focşa, Igor Munteanu şi Ludmila
Barbus. Le-a expirat mandatul lui Veaceslav Ioniţă, Alexandru Burian şi
Viorel Cibotaru.