Liberalizarea importului la carne ar ieftini produsele din carne cu 20 %

Deşi
trăim în cea mai săracă ţară din Europa, moldoveanul trebuie să scoată
din buzunar pentru un kg de salam sau un kg de carne mai mulţi bani
decât plăteşte un cetăţean al României sau al Ucrainei. La Chişinău,
preţul la carnea de porc este cu 35 % mai mare, iar la carnea de pasăre
- cu 100 % mai mare chiar decât la Tiraspol. Vladimir Voronin a
încercat să cumpere în repetate rânduri electoratul cu “pâine ieftină”,
nu şi cu “salam ieftin” – altfel ar fi aţâţat spiritele care şi aşa
mocneau în culise. Persoane din anturajul lui Oleg Voronin au instituit
monopolul asupra importului de carne, fapt care a dus la majorarea
preţurilor la produsele din carne şi au generat scheme frauduloase de
evaziune fiscală şi spălare a milioane de lei.

Începând
cu luna decembrie 2006, după emiterea hotărârii de guvern 1363,
producătorii fabricilor de procesare a cărnii au fost lipsiţi realmente
de dreptul de a importa carne, importul fiind posibil doar în baza
autorizaţiilor eliberate de o comisie specială din cadrul Ministerului
Agriculturii şi Industriei Alimentare. Decizia aparţinea Guvernului
Tarlev, care pe atunci urmărea nobila intenţie să susţină crescătorii
de animale şi să valorifice pe piaţă producţia de carne autohtonă.
Înainte
de emiterea acestei hotărâri, ne informează Vasile Tarlev, 80 la sută
din carnea de pe piaţă era carne de import. “Atunci importau toţi care
doreau, inclusiv şi unii agenţi economici din regiunea transnistreană”,
îşi aminteşte fostul prim ministru. “Noi ne-am dorit să stimulăm
producătorul autohton, fermierii”. Azi, potrivit aceleiaşi surse, deşi
sunt doar vreo trei businesmani care importă carne, avem aceeaşi stare
de lucruri - 75 la sută carne de import pe piaţă şi doar 25 – carne
autohtonă.
În plus, persoane despre care se spune că ar face parte
din anturajul lui Oleg Voronin au instituit monopolul asupra
importului, fapt care a dus la majorarea preţurilor la produsele din
carne şi au generat scheme frauduloase de evaziune fiscală şi spălare a
banilor.

Producătorii de mezeluri – în slujba importatorilor

Conducătorii
întreprinderilor de procesare a cărnii, care importau carne mai bine de
un deceniu, deşi au încercat în repetate rânduri să obţină
autorizaţiile  prevăzute de Regulamentul aprobat prin respectiva
hotărâre, au primit refuz.  Curios este însăşi mecanismul de eliberare
a acestora. Spre exemplu, cea mai recunoscută întreprindere de
procesare a cărnii, S.A. “Carmez”, pentru obţinerea autorizaţiei de
import, care conform regulamentului era valabilă doar pentru două luni
şi pentru o cantitate de 110 tone de carne, trebuia să prezinte la
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare un dosar cu documente,
printre care Statutul întreprinderii, extrasul din registrul bunurilor
imobiliare, autorizaţia de funcţionare şi altele, chiar dacă era clar
că o întreprindere nu poate să funcţioneze decât fiind autorizată de
serviciile abilitate de stat.
Mecanismul era conceput aşa că în
timp ce perfectai un act, expira valabilitatea altuia. Dar chiar şi
când au antrenat mai multe persoane şi au reuşit să prezinte dosarul
complet, cererea “Carmez” a fost respinsă. Mare le-a fost  surprinderea
producătorilor de carne văzând că respectiva comisie a emis şi un
formular tip al refuzului (!), în care se spunea “Comisia specială
pentru autorizarea importului de carne vă informează că cererea cutare,
din data cutare a firmei cutare, nu a fost acceptată”. Spre exemplu,
după ultima întâlnire cu reprezentanţii comisiei, Anatolie Câşlaru,
fostul director general al S.A. “Carmez”,  a fost chemat la Ministerul
Afacerilor Interne unde a fost  avertizat că dacă mai insistă să
importe carne va avea neplăceri.
De un tratament similar au avut
parte şi alţi întreprinzători. “Dacă azi s-ar desfiinţa monopolul şi
s-ar legaliza importul la carne, preţurile la produsele din carne s-ar
reduce cu 17 – 20 la sută”, ne spune Iacob Con, directorul
întreprinderii de mezeluri “Soro Meteor Con” din Soroca. Până la
instituirea monopolului, dânsul timp de şapte ani a importat carne din
Germania, Austria şi Polonia. Acum, ca şi alţi producători de mezeluri,
cumpără de la firme intermediare, care, la rândul lor, achiziţionează
carnea de la importatori.

Scheme de spălare a banilor proveniţi din importul de carne

Una
din schemele frauduloase, elucidată de angajaţii Inspectoratului Fiscal
încă în anul 2008, demonstrează cauzele majorării preţurilor la
produsele din carne din R. Moldova şi modul prin care sunt spălate sute
de milioane de lei  din importul de carne, prin intermediul firmelor
fantomă. Potrivit schemei, patru mari firme importatoare de carne,
“Scorel Grup”,  “Safmadora – Grup”,  “Trialtex  Plus” şi “Vistarcom”
realizează iniţial carnea întreprinderilor intermediare cu un adaos
comercial simbolic de la 0, 17 la sută până la 6 la sută. Ulterior
cinci firme intermediare - “Dalmaris”, “Pompey Trading House”, 
“Ghestiana Com”, “MMD” şi “Agatecs”  sunt antrenate  în
comercializarea  cu ridicata a cărnii către consumatori şi producători,
livrând carnea la un preţ cu un adaos comercial de cel puţin 15 la
sută. Spre exemplu “Pompey Trading House” a livrat în adresa  S.A.
“Carmez” marfă cu un adaos comercial de 71 – 260 % (!).
Astfel,
dacă preţul de import la carnea de vită este de 11 lei, iar la cea de
porc e de 21 lei, aceasta, după ce trece prin lanţul de firme
intermediare, ajunge la producătorul de mezeluri la un preţ de minimum
40 - 50 de lei. Mecanismul este elaborat în aşa mod încât producătorul
nu poate procura carnea direct de la importator, ci doar prin firmele
intermediare.
La etapa finală, ultima firmă intermediară, prin
intermediul unor livrări fictive transferă banii pe conturile firmelor
delincvente, de unde banii sunt ridicaţi de afacerişti. Prin utilizarea
acestor scheme frauduloase se diminuează considerabil obligaţiunile
fiscale privind TVA şi impozitul pe venit.
Potrivit unui act al
Curţii de Conturi, un şir de firme cum ar fi “Bosercons”, “Maruh
Construct”, “Samelcon”, “Cupvitcons”, “Metsepcon”  “Pag & Prim” şi
altele, care au efectuat livrări fictive, au adus anul trecut
prejudicii statului de sute de milioane de lei.

Comisia lui Dodon

În
prezent, Comisia specială pentru autorizarea importului de carne
activează în cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului şi este
condusă de Iurie Muntean, viceministru al Economiei şi comerţului. Mai
mulţi membri ai comisiei ne-au spus că sunt informaţi abia cu câteva
ore înainte ca aceasta să aibă loc .“Nu ştim cine sunt firmele care
solicită autorizaţia de import şi care firme o primesc. Din comisie fac
parte reprezentanţi ai CCCEC şi Inspectoratului Fiscal care ar trebui
să analizeze firmele date, dar acest lucru nu se întâmplă. Nu se
votează, ci se aprobă din cap ca la o întâlnire oarecare. Procesele
verbale ale şedinţelor ar trebui să fie semnate de toţi membrii
comisiei, dar ne sunt oferite uneori după jumătate de an pentru a ne
pune semnătura. Principalii producători de mezeluri nu primesc aceste
autorizaţii deoarece sunt interese mari la mijloc”, a declarat pentru
Jurnal, unul din membrii comisiei, Valeriu Mârzenco.
Până în
prezent, potrivit aceleiaşi surse, deşi s-a discutat mult Regulamentul
de activitate al comisiei acesta n-a fost aprobat. La rândul său,
Andrei Sliusari, cel care îl înlocuieşte în cadrul comisiei pe Valeriu 
Bulgari, ne spune că n-a participat la şedinţe de vreo jumătate de an,
din cauză că sunt anunţaţi doar cu câteva ore înainte ca aceasta să
aibă loc. “Chiar azi ne-au anunţat că peste câteva ore va avea loc
şedinţa. Prin urmare au primit indicaţia să mai eliberăm nişte
autorizaţii, acum cât se mai poate. Deşi l-am sunat pe şeful
Departamentului zootehnie, din cadrul ministerului Agriculturii şi am
încercat să aflu care e situaţia pe piaţă privind acest produs, acela
n-a putut să-mi spună nimic. Lui i s-a cerut să prezinte un raport.”,
ne mai spune Nicolae Mârzenco.