„Europeanul” - nr. 1 în politici publice

Pe
piaţa media din R. Moldova a fost lansat un nou „produs”. EUROPEANUL
este un ziar de politici publice care a fost lansat la 17 septembrie,
în incinta Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei.

Astfel, pe prima pagină veţi putea citi promisiunile de abolire a
regimului de vize pentru cetăţenii români şi editorialul lui Roman
Mihăeş despre necesitatea de a avea un guvern curat şi de nu admite
înlocuirea „hoţilor lor cu hoţii noştri”.

Pagina doi inserează un eseu al scriitorului Nicolae Rusu, dedicat
„europeanului din noi”. Potrivit autorului „Revolta din 7 aprilie
curent a demonstrat că euro¬peanul din noi a renăscut în tinerii
basarabeni ca pa¬sărea Phoenix din legendă. S-a văzut că el este viu,
iar alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie curent au dovedit că
el s-a trezit chiar şi acolo unde comu¬niştii erau singuri că-l
adormiseră iremediabil”. Pe aceeaşi pagină citiţi un reportaj de la
conferinţa de presă susţinută de MAE cu genericul „Sistemul de
învăţământ, victimă a ezitărilor din plan politic”.

În pagina trei este publicat un interviu cu preşedintele partidului
Mişcarea Acţiunea Europeană, Anatol Petrencu, în care el apreciază
participarea MAE în campaniile electo¬rale din 2009 ca fiind pozi¬tivă
şi utilă. „Am de¬monstrat că în R. Moldova există o forţă politică care
nu este dominată de intere¬se de grup, de „rânză”, ci de interesul
general, de creş¬terea bunăstării oamenilor, de democratizarea reală a
societăţii”. În opinia liderului MAE, „incapa¬citatea formării şi
promovă¬rii Listei Naţionale a dus la o victorie modestă, firavă a
partidelor necomuniste. Să nu uităm: PCRM rămâne un partid disciplinat,
iar dis¬ciplina membrilor lui nu se bazează doar pe frică faţă de
lider; fracţiunea lor are 48 de mandate, iar Voronin ră¬mâne
preşedintele celui mai puternic partid din R. Mol¬dova”.

În pagina 4 găsiţi o amplă analiză despre felul cum Partidul
Comuniştilor a utilizat banii publici pentru a obţine rezultate
electorale mai bune. Astfel se constată că în lunile din ajunul
alegerilor din anul 2009, cheltuielile bugetare pur şi simplu explodau,
în comparaţie cu veniturile, ca apoi imediat după alegeri să scadă la
cote normale. Altfel spus, în analiză se constată că banii de la buget
au fost utilizaţi pentru aşa-zisele pomeni electorale, fapt ce a permis
comuniştilor să-şi asigure obţinerea a unui număr mai mare de voturi,
decât ar fi fost în mod normal.

Despre decizia ANRE de a reduce tarifele la gaze şi caracterul
populist al acestei acţiuni, citiţi un comentariu scris de Ion PREAŞCA,
în pagina 5. Tot aici aflaţi opinia dnei Zoia Jalbă, preşedinta Forului
Femeilor Europene, privind statutul feme¬ii în societatea
moldovenească, nevoia stringentă de schimbare în bine a situaţiei, care
nu poate fi făcută, decât „prin con¬tribuţia personală a femeii”.

În pagina 6 puteţi citi despre faptul că, de la începutul anului
2009, cel mai tare s-au scumpit medicamentele şi că preţul acestora de
la hotar şi până la bolnav cresc cu peste 40%. De asemenea, citiţi şi
un articol în care Alexandru Savva, directorul Centrului de consultanţă
şi instruire al Asociaţiei Băncilor din Moldova, constată că din cauza
crizei două treimi din băncile moldoveneşti suportă pierderi.

Un interviu cu şeful diplomaţiei române, Cristian Diaconescu, despre
„dezgheţul” relaţiilor cu R. Moldova este inserat în pagina 7. Astfel,
Cristian Diaconescu dă asigurări că „gesturile de revenire la
normalitate nu vor fi întârziate de partea română”.
În ceea ce
priveşte semnarea tratatului politic de bază şi a celui privind
frontiera, la care politicienii de peste Prut par să ţină în
continuare, ministrul român spune că nu se poate pronunţa încă,
întrucât nu a avut loc o încheiere a negocierilor. Şeful diplomaţiei
atrage însă atenţia că sunt ratate oportunităţi şi fonduri europene din
cauza lipsei de concentrare asupra proiectelor pe care le oferă
parteneriatul cu Uniunea Europeană.

Ultima pagină a „Europeanului” inserează o scurtă prezentare a
monografiei doctorului în ştiinţe istorice Mariana Ţăranu „V. Lenin
fără machiaj: teroarea intelectualităţii sovietice”. Nominalizată
printre cele mai citite zece cărţi ale anului 2008, lucrarea constituie
o primă încercare de tratare sistematică şi complexă a politicii de
teroare promovate de statul bolşevic faţă de reprezentanţii
intelectualităţii şi a rolului statului sovietic la constituirea unei
intelectualităţi de sorginte bolşevică, analizând în plan
problematico-cronologic evenimentele de la declanşarea loviturii de
stat (octombrie 1917) până la crearea URSS.