Ce facem cu Televiziunea?

Ion Surdu

De
ani de zile, „Moldova 1” este un subiect de dezbateri aprinse pentru
societatea civilă din RM, inclusiv pentru experţii din presă. De ani de
zile, ei discută despre cât de publică trebuie să fie Televiziunea
publică, despre necesitatea difuzării unor ştiri obiective şi
echidistante, care le-ar permite cetăţenilor să-şi poată crea propria
opinie asupra fenomenelor din societate. Astăzi, când
în RM are loc revenirea la normalitate, problema Companiei
„Teleradio-Moldova” (TRM) e mai actuală ca oricând - în situaţia când
majoritatea instituţiilor statului s-au conformat noilor realităţi şi
au recunoscut noua guvernare de la Chişinău, „Teleradio-Moldova” pare
să fie, în continuare, un bastion al comunismului. Ce facem cu
Televiziunea? Adică, ce se poate întreprinde din punct de vedere legal,
dar şi profesional, ca „Teleradio-Moldova” să fie, cu adevărat, o
companie publică, a tuturor cetăţenilor?

Corina Fusu,
preşedinta Comisiei parlamentare pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media

Înainte de toate, să revedem Codul Audiovizualului, să venim cu
amendamente la el pentru a depolitiza Consiliul de Observatori (CO) al
„Teleradio-Moldova” şi să asigurăm autonomia Consiliului Coordonator al
Audiovizualului (CCA), în calitatea de reprezentant şi garant al
interesului public al acestuia. De asemenea, e necesară eliminarea
imixtiunilor politice din activitatea CCA. Oricât de ciudat ar fi, TRM
continuă să favorizeze PCRM, atitudine ce ne obligă să luăm măsuri
urgente. Şi o s-o facem prin amendarea Codului Audiovizualului. Am şi
elaborat două proiecte de lege în acest sens. Urmează să le discutăm în
cadrul AIE şi în cadrul Comisiei parlamentare de specialitate. Unul
este mai soft (amendăm un articol-două), altul mai reformator. Scopul
nostru e să alegem varianta cea mai eficientă.

Igor Munteanu,
director executiv IDIS „Viitorul”, membru al CO al TRM

Trebuie de văzut de ce a avut loc politizarea CO, fapt ce a permis
conducerii TRM să se autoizoleze şi să-şi impună, într-un fel, stilul
de administrare în afara oricărui interes şi control public. Asta
rezultă foarte clar din rapoartele de monitorizare ce au fost realizate
de numeroase organizaţii profesionale din domeniu. TRM a devenit
unealta partidului aflat la guvernare şi cred că, în orice condiţii,
asta arată vulnerabilitatea structurilor instituţiilor stabilite de
Codul Audiovizualului pentru a guverna Compania „Teleradio-Moldova”.

Ca să rezolvi această problemă, înainte de toate, trebuie să
constaţi starea de lucruri, să stabileşti un nou Consiliu de
Observatori, cu atât mai mult cu cât majoritatea necesară pentru luarea
deciziilor în componenţa CO nu există. În acest moment au rămas patru
membri din nouă, ceea ce nu permite adoptarea unor decizii normale. A
doua chestiune ţine de mecanismul de alegere a preşedintelui Companiei,
care e unul greşit. Faptul că numele actualului preşedinte a fost
cunoscut cu, cel puţin, o lună şi jumătate înainte de alegerea lui
arată foarte clar că a existat, la acel timp, imixtiunea politicului în
mecanismul de selectare a candidaţilor pentru această funcţie. Acest
lucru vorbeşte despre faptul că nu au fost selectaţi cei mai buni, ci
doar persoanele agreate de forţa politică majoritară. Pentru noua
configuraţie instituţională, dacă se va schimba Codul Audiovizualului,
asociaţiile profesionale ale jurnaliştilor trebuie să aibă o putere mai
mare în procesul de consultare şi promovare a unor candidaţi la funcţia
de preşedinte al Companiei. Părerea mea ar fi că acest Cod ar trebui să
fie amendat, astfel încât să permită Parlamentului să consulte
asociaţiile profesionale ca să numească direct preşedintele Companiei,
urmând ca acesta să corespundă interesului public. Iar directorii
Radioului şi Televiziunii să fie selectaţi şi numiţi de CO.

Codul Audiovizualului adoptat în 2005, chiar dacă arată ca o lege
nouă, oarecum şlefuită şi adusă la anumite standarde, a permis crearea
unei mari ilegalităţi, care a avantajat partidul majoritar aflat la
guvernare ca să-şi impună voinţa politică. Ce a ieşit din asta e
limpede pentru toată lumea. Dacă creezi un Consiliu de Observatori,
organ deliberativ superior asupra Companiei, dar nu oferi competenţele
necesare pentru ca deciziile adoptate să fie implementate de către
administraţie, ca aceasta să se simtă responsabilă faţă de Consiliu,
atunci degeaba mai aştepţi din partea reformei audiovizualului să
producă rezultatele pe care le doreşte opinia publică.

Larisa Manole,
fostă jurnalistă la Compania „Teleradio-Moldova”

Reformarea Companiei „Teleradio-Moldova” este o necesitate
stringentă. Şi nu e vorba doar despre demiterea actualilor şefi, care
şi-au demonstrat obedienţa faţă de fosta guvernare şi, eventual,
modificarea legislaţiei în domeniu. Problema TRM e mult mai gravă şi
ţine, în special, de profesionalismul şi coloana vertebrală a
jurnaliştilor care activează acolo. Sunt convinsă că poţi rezista
oricărei presiuni ori ingerinţe din afară sau din interior, dacă ştii
şi vrei să-ţi aperi punctul de vedere, dacă îţi respecţi profesia, dacă
porţi responsabilitate pentru informaţia prestată. Din păcate, ultimii
ani au demonstrat că, în majoritatea lor, jurnaliştii de la TRM au ales
calea cea mai simplă şi mai sigură - s-au conformat, au cântat în
struna Puterii, unii chiar demonstrând exces de zel în această
îndeletnicire. Iată de ce cred că este necesară revizuirea politicii de
cadre, angajarea unor jurnalişti necompromişi, şcolarizarea lor
permanentă la instituţii de profil din România, Franţa etc. Şi e foarte
important ca „Teleradio-Moldova” să obţină o reală independenţă! Noua
guvernare a promis că va asigura libertatea editorială a TRM. Dacă nu
se va ţine de cuvânt, vom avea doar o schimbare de formă, nu şi de
conţinut la instituţia publică.