autor: Svetlana Corobceanu În
cele 42 de zile de detenţie, omul de afaceri Anatolie Câşlaru a refuzat
să guste din bucatele din penitenciar de teamă pentru securitatea sa.
N-a fost interogat niciodată în acest răstimp. În una din instanţele de
judecată a solicitat să i se permită să meargă să-şi ceară iertare de
la tatăl său, care a intrat în comă la 21 aprilie, în ziua când i s-a
adus vestea că Anatolie a fost arestat. A mers la întâlnire escortat
de poliţişti. JURNAL a realizat un interviu cu fostul director general
al SA “Carmez” din care veţi afla detalii despre abuzurile legate de
destituirea sa din funcţie şi condiţiile de detenţie în care a stat
acesta.
Domnule Câşlaru, în ce condiţii aţi fost reţinut şi cum aţi fost tratat în detenţie?
Am
fost reţinut la cererea acţionarului SRL “Globauto”, aşa cum am mai
spus, înaintată la preşedinţie. Personal am văzut semnătura fostului
preşedinte Vladimir Voronin şi avizul procurorului general pe ea, acum
acestea au dispărut şi a rămas doar cererea cu semnătura consilierului
Sergiu Puşcuţă remisă Procuraturii Generale. Deşi “Globauto” a fost
fondată în 2006 mi se aduc învinuiri precum că i-aş fi adus prejudicii
materiale prin anii 1999-2000. Nu ştiu cum e posibil aşa ceva. La 16
februarie mi s-a intentat un dosar penal, iar la 21 aprilie mi-au
intrat în birou procurorul Procuraturii municipale, Vlad Guzic, însoţit
de angajaţii poliţiei. La solicitarea lor, le-am invitat pe angajatele
Alla Bogdanova şi Galina Florea în birou şi ni s-a spus că din momentul
acela nu avem dreptul să facem nicio mişcare şi să nu comunicăm cu
nimeni. Au făcut percheziţii în birourile noastre. Deţineau informaţii
concrete unde se găsesc dosarele de care aveau nevoie. N-am înţeles ce
învinuiri ni se aduceau atunci când am fost reţinuţi. Iniţial, m-au dus
în izolatorul Comisariatului General de poliţie. Primele zile am stat
într-o celulă cu 6 persoane, printre acestea se găseau şi ucigaşi şi
tot felul de infractori. Nu m-am implicat în discuţiile lor. Pe 23
aprilie m-au dus la judecătoria Râşcani, unde judecătorul de instrucţie
G. Morozan mi-a adus la cunoştinţă că în cazul meu s-a emis un mandat
de arest pe un termen de 30 de zile. Au motivat că am fost izolat ca să
nu influenţez ancheta. Însă la 22 mai 2009, noul acţionar “Globauto”
SRL convoacă Adunarea Generală a acţionarilor “Carmez” în cadrul căreia
am fost destituit ilegal din funcţie. Conform legislaţiei, acţionarii
trebuiau să fie înştiinţaţi cu cel puţin 30 de zile înainte de
desfăşurarea şedinţei, anunţul însă a fost făcut public doar cu 16 zile
înainte. Totodată, şedinţa n-a întrunit cvorumul necesar, care prevede
50 plus 1 din acţiunile cu drept de vot aflate în circulaţie. Din
informaţia oferită de SA “Registru”, la 21 mai curent, SA “Carmez” avea
plasate 2.160.905 acţiuni, din care 159.904 de tezaur. Prin urmare, în
circulaţie cu drept de vot erau 2.001.001, pe când la adunare s-au
înregistrat acţionari care deţineau doar 946.812 acţiuni, ceea ce
constituie mai puţin de jumătate. Deşi adunarea s-a încheiat la ora
17.00, iar Camera de Înregistrare îşi încheie activitatea la ora 16.00,
Camera de Înregistrare a efectuat modificările în registru în aceeaşi
seară, eu fiind destituit şi înlocuit cu Andrei Antonevici, şeful de la
„Globauto”.
Înainte să fiţi arestat intuiaţi că sunteţi filat ori că vi se ascultă telefoanele?
Simţeam
că mi se ascultă telefoanele. Ulterior, mi-au arătat înregistrările
discuţiilor telefonice ataşate la dosar. Acestea nu conţin nicio probă,
niciun argument ca să fiu acuzat de ceva. Am avut o discuţie telefonică
cu liderul AMN, Serafim Urechean, şi o interpretau că ar fi avut tentă
politică. Este cert că m-au izolat pentru ca persoanele care stau
astăzi în spatele SRL “Globauto” să poată acapara “Carmezul”. E
regretabil faptul, dar am fost reţinut fără nicio probă. Scenariul era
bine pregătit şi aveau toată susţinerea conducerii. Iniţial, au
analizat activitatea întreprinderii. O singură doamnă avea acces la
Registrul de evidenţă a acţiunilor întreprinderii şi, din momentul în
care SRL “Globauto” a devenit acţionar, presupun că a fost angajata lor
oferindu-le informaţia de care aveau nevoie.
De ce credeţi că vi s-au adus aceste acuzaţii?
Eram
o persoană incomodă pentru că nu treceam cu vederea mai multe
ilegalităţi comise la importarea cărnii. Am primit multe propuneri
comerciale ca să importăm carnea până la 2,5 dolari, dar reprezentanţii
Comisiei care eliberează autorizaţia de import ne-au respins cererile
pe care le-am depus în repetate rânduri. Ca rezultat, eram nevoiţi să
procurăm carne la preţuri de două-trei ori mai mari, de la firme
intermediare. Aceste firme declarau la vamă preţuri mult mai mici la
carne şi astfel diminuau plata impozitelor. Admitem că un kg de carne
costă 3 dolari, firma importatoare trebuia să achite o taxă vamală – 20
%, adică 60 de cenţi şi încă 20 % TVA, în total 1 dolar şi 20 de cenţi.
Cei care importau carnea declarau la vamă însă că acesta costă 50 – 60
de cenţi, nu 3 dolari, respectiv, plăteau o taxă mult mai mică. Dacă în
2008 am procesat în jur de 3500 de tone de carne, în medie la fiecare
kg au avut de câştigat câte 2 dolari, respectiv câştigau în urma
acestor ilegalităţi 7 milioane de lei. Noi doream să importăm singuri
carnea. Cei care azi deţin monopolul asupra importului de carne îşi
doresc controlul şi asupra întreprinderilor de procesare a cărnii.
Cine, totuşi, credeţi că deţine astăzi monopolul asupra importului de carne?
Este vorba de persoane care fac parte din clanul Voronin şi din anturajul acestei familii.
Sunteţi
acuzaţi de actuala conducere SA “Carmez” că aţi fi implicat în vânzarea
staţiunii “Cernomor” de pe malul Mării Negre, care aparţine
acţionarilor?
Noi toţi ştim că la nivelul guvernului
Republicii Moldova şi al Ucrainei nu s-a ajuns la o înţelegere
referitor la obiectivele balneare de la Sergheievka, Zatoka şi Koblevo.
Staţiunea de la Koblevo a fost acaparată ilegal. Noi am depus o cerere
în judecată încă în 2004 referitor la această staţiune şi instanţa de
judecată a adoptat o decizie în folosul întreprinderii. Cu regret,
Ucraina nu recunoaşte deciziile noastre judecătoreşti. Şi în prezent
întreprinderea luptă pentru a câştiga acest bun. Există speranţa că
obiectivul va fi recuperat. Referitor la alte acuzaţii aduse în presă
de actuala conducere a Carmez-ului, pe alocuri sunt nişte aberaţii, din
care nici măcar eu nu înţeleg ce vor să spună.
În timpul în care aţi stat în detenţie, s-au făcut presiuni asupra dvs pentru a face anumite declaraţii?
Nu,
deoarece nu am fost interogat niciodată. O singură dată m-au invitat ca
să iau cunoştinţă de materialele care au fost ridicate din birou şi
atât. Poliţia a avut un comportament adecvat. Mi s-a permis să mă
întâlnesc cu familia şi cu avocaţii. La 21 aprilie, când tatăl meu a
aflat că am fost reţinut, a intrat în comă. Simţeam că dânsul mă
aşteaptă să-şi ia rămas bun de la mine. Sunt primul din cei opt copii
şi el era foarte mândru de poziţia pe care o aveam în societate. La
judecată le-am reproşat că sunt creştin, nu sunt criminal şi am cerut
să mi se permită să-mi cer iertare de la tatăl meu care se afla pe
patul morţii. Mi s-a permis, ultima oară l-am vizitat fiind însoţit de
poliţişti. Mi-a spus doar câteva cuvinte: “îţi doresc drum bun”, după
aceea a plecat în lumea celor drepţi. Însoţit de poliţişti, m-am întors
în detenţie.
Care au fost condiţiile din celulă?
La
dejun ni se oferea un ceai şi pâine, la prânz – fiind după sărbătorile
de Paşti, cozonac şi ouă, iar seara – un pahar cu apă fierbinte şi
pâine. Dar am refuzat această mâncare pentru că îmi era teamă. Le
mulţumesc fiului şi soţiei Larisa că în tot acest răstimp au avut grijă
de mine. Condiţiile în penitenciar erau sub orice critică. Dormeam pe
un pat din scânduri. La sfârşitul lunii aprilie, instituţia urma să fie
vizitată de o comise formată din reprezentanţi ai Consiliului Europei.
Cu această ocazie ne-au dat saltele, iar după ce a plecat comisia ne-au
luat şi saltelele.
Cine vă susţine în aceste momente?
În
primul rând, familia şi feciorii. În al doilea rând, colectivul de la
Întreprinderea SA “Carmez” unde am activat mai bine de 19 ani. Aceştia
au înaintat demersuri colective în susţinerea mea la Preşedinţie şi la
Procuratura Generală. Au fost şi dintre cei care mi-au întors spatele.
Dar sper că timpul le va rezolva pe toate şi va arăta până la urmă cine
are dreptate. Am fost lipsit de posibilitatea de a le explica situaţia
acestor oameni. Or, ca urmare a recursului depus de procurorul Vlad
Guzic la Curtea de Apel mi-a fost interzis să mă prezint la serviciu şi
să comunic cu foştii angajaţi. Am depus cereri la organele de anchetă,
în care am solicitat să fie analizate ilegalităţile legate de
organizarea Adunării Generale a Acţionarilor SA “Carmez”, la care am
fost destituit din funcţie, şi de însuşirea pachetului de tezaur în
valoare de peste 4 milioane de lei. Rămâne să vedem ce dicizii va lua
procuratura şi poliţia sectorului Botanica în acest caz.
|
