Angelina Olaru Ion Surdu

La
20 de ani de la adoptarea legislaţiei lingvistice, aceasta nu se aplică
în toate sferele de activitate din R. Moldova. O mare parte a
instituţiilor statului şi a agenţilor economici continuă să boicoteze
limba română, fără a fi sancţionaţi. Pe stradă, în magazinele centrale
din capitală şi din celelalte oraşe ale RM se vorbeşte preponderent
rusa. Panourile abundă de greşeli gramaticale, mulţi tineri preferă
rusismele, iar unii deputaţi nici măcar nu cunosc limba statului pe
care îl conduc. Iar situaţia lingvistică din Transnistria este o
imagine fidelă a celei din URSS.

Şi spaţiul nostru mediatic este ocupat, în principal, de posturi
radio şi TV de limba rusă. Unicul organ guvernamental responsabil de
respectarea legislaţiei lingvistice - Departamentul de funcţionare a
limbilor pe teritoriul RM - a fost desfiinţat în 1994 şi transformat în
Departamentul pentru relaţii interetnice, subordonat indirect Ambasadei
Federaţiei Ruse. Să vedem ce cred unele personalităţi despre acest
lucru.

Ion Ungureanu,
ex-ministru al Culturii în primul guvern democrat al RM

"Nu ne-a ajuns nici tact, nici tărie de caracter…"

Au fost adoptate nişte legi bune privind funcţionarea limbii române
în RM, dar nu ne-a ajuns nici tact, nici tărie de caracter pentru a le
implementa. De aici rezultă toate neîmplinirile noastre. Pentru a
realiza ceva, trebuie să fii tu însuţi convins de necesitatea a ceea ce
faci. Noi nu am prea fost convinşi, am fost indecişi. Asta au simţit-o
oponenţii noştri şi au interpretat legislaţia aşa cum au vrut ei.
Viitorul
va fi aşa cum vom fi noi. Peste noapte, nimeni nu-şi poate schimba
caracterul. De noi depinde o chestiune: să convingem pe cei vizaţi că
legile nu se discută. Precum la roşu nu se trece şi nimeni nu pune în
discuţie aceasta, aşa-i şi cu limba de stat. Dacă nu o cunoşti, fii bun
şi ocupă-te de altceva, nu lucra în structurile statului, care cer
obligatoriu să cunoşti limba română. Nu are importanţă cine eşti -
deputat, prim-ministru ori simplu funcţionar. Aşa se procedează peste
tot în lume.

Oleg Serebrian, vicepreşedinte PD

"Nu-i necesară forţa, ci inteligenţa"

Situaţia lingvistică din RM nu s-a schimbat esenţial nici după 20 de
ani. Este o perioadă în care s-a realizat prea puţin în această
direcţie. Autorităţile centrale niciodată n-au fost interesate s-o
facă. Cunoscând foarte prost româna, au utilizat de cele mai dese ori
ca limbă de cancelarie rusa. La Preşedinţia RM, dar şi în multe alte
instituţii importante, rusa a rămas ca limbă de cancelarie şi foarte
multe documente se traduc prost în română.
În 2007, grupul
deputaţilor social-liberali a venit cu o iniţiativă legislativă privind
o mai bună cunoaştere a limbii române de către funcţionarii publici,
iniţiativă respinsă de majoritatea comunistă. Am dat alarma referitor
la necunoaşterea limbii române de către cinci membri ai guvernului de
atunci. Propuneam, de asemenea, ca deputaţii care nu cunosc limba
română să urmeze un curs de instruire, ca să scutească pe viitor
parlamentul de cheltuielile suplimentare, legate de traducerile
simultane. Aceeaşi iniţiativă se referea şi la funcţionarii publici de
nivel local. Deoarece moţiunea noastră de cenzură n-a ajuns să fie
discutată în parlament, o vom readuce în atenţie.
Actuala putere
este datoare să schimbe situaţia, cu indulgenţă şi delicateţe. Nu-i
necesară forţa, ci inteligenţa. Trebuie să stimulăm interesul de
învăţare a limbii noastre de către alolingvi, în primul rând - de către
funcţionarii rusofoni.

Iurie Leancă, deputat PLDM

"Aş insista asupra reformulării denumirii limbii de stat"

După 20 de ani, s-ar părea că ar fi trebuit să avem o altă situaţie
lingvistică în ţară. Sunt foarte multe de schimbat, ţinând cont de
felul cum vorbesc limba română copiii, elevii, dar şi maturii. Vedem
deficienţe de exprimare şi carenţe. Statul n-a întreprins nimic pentru
îmbunătăţirea situaţiei limbii române. Nici sistemul de învăţământ nu
şi-a pus acest obiectiv. Cei care absolvesc şcolile, liceele trebuie să
vorbească mult mai corect. Eu nu sunt pedagog şi nu cred că trebuie să
învăţăm doar gramatica foarte sofisticată a limbii române. Din păcate,
din lipsa unui mediu adecvat, tinerii preferă rusismele. Mai este şi
problema alolingvilor. După două decenii, ei nu vorbesc limba oficială
a statului în care locuiesc. Deci, se impun nişte reforme, pe care
trebuie să le preluăm din experienţa ţărilor avansate, fără a enerva pe
cineva. Iar Legea cu privire la funcţionarea limbilor, dacă e depăşită,
s-o modificăm. Eu aş insista şi asupra reformulării denumirii limbii de
stat - nu moldovenească, ci română.

Corina Fusu, deputat PL

"S-a încercat revenirea la politicile lingvistice sovietice"

Limba română a avut de suferit mult în perioada guvernării
comuniste. S-a încercat revenirea la politicile sovietice de promovare
a unui moldovenism primitiv şi antiştiinţific. Problema limbii române
este una foarte importantă, pentru că ţine de identitatea fiecărei
persoane în parte. Discuţiile despre limbă au fost provocate
intenţionat pe parcursul acestor 20 de ani, ca tactică de a sustrage
atenţia oamenilor de la problemele lor adevărate. E vorba despre
nivelul scăzut de trai, de cultură şi de civilizaţie. Când acestea vor
fi remediate, bineînţeles că limba română va avea doar de câştigat.
Legea despre funcţionarea limbilor, adoptată la începutul anilor ’90, a
fost, pur şi simplu, neglijată. Să revenim la ea şi să sprijinim
dezvoltarea şi a altor limbi minoritare în R. Moldova - limbile
bulgară, găgăuză, romă. Limbile se pot dezvolta doar printr-o stimă
reciprocă, nu prin falsificări şi minciună.