Pavel Păduraru

Organizatorii
devastării edificiilor Parlamentului şi Preşedinţiei ar putea fi impuşi
să finanţeze lucrările de reconstrucţie, afirmă unii dintre liderii
Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE). Alţii sunt de părere că
lucrările ar putea fi stopate sau că trebuie să continue, dar la
costuri mult mai mici. Liderii AIE susţin că vor lua o decizie în acest
sens după constituirea noii guvernări.

„Vom face o analiză amplă la capitolul costuri ale reconstrucţiilor,
după care vom decide redimensionarea şi ajustarea acestora la
posibilităţile pe care le are bugetul de stat. Cu certitudine, vom găsi
o soluţie pentru a finaliza reconstrucţia, dar nu excludem că anume cei
care au distrus clădirile for fi impuşi să finanţeze şi respectivele
lucrări”, a declarat pentru TIMPUL Vlad Filat. Liderul PLDM nu exlude
îngheţarea pentru o perioadă a lucrărilor de reconstrucţie, în cazul în
care costul lucrărilor va fi prea mare. Potrivit lui, e foarte
importantă şi identificarea surselor de finanţare, dar şi modul în care
a avut loc licitaţia care a dat câştig de cauză firmelor „Consfirm
Grup” şi „Acar Cantaragiu”. „Dacă se vor stabili nereguli la acest
capitol, ar putea fi anunţată o nouă licitaţie”, susţine Vlad Filat.

La rândul său, Mihai Ghimpu, liderul PL, crede că noua guvernare
urmează să pună capăt necondiţionat reparaţiilor luxoase ale clădirilor
Parlamentului şi Preşedinţiei. Ghimpu este de părerea că reparaţiile
trebuie să continue, dar să se renunţe la lucrările foarte
costisitoare: „Nu putem să ne permitem lux pe timp de criză, dar
lucrările trebuie să continue”.

Serafim
Urecheanu afirmă că reconstrucţia celor două edificii a fost deja
finanţată şi n-are rost să se mai intervină în acest proces. „Sunt
informat că toţi banii au fost transferaţi de Ministerul Finanţelor
către executanţii lucrărilor. Numai Rusia a dat pentru aceasta vreo 220
mln. lei. Deci, spălarea de bani a avut deja loc şi e bine să se
termine reparaţiile”, ne-a spus şeful AMN.

Mai rezervat în această privinţă este Marian Lupu. El consideră că
dispune de prea puţină informaţie despre aceste lucrări, pentru a face
concluzii. „Punctul de pornire ar fi să vedem documentele licitaţiei,
pentru a judeca dacă a fost organizată potrivit criteriilor legii,
fiindcă aici e vorba de raporturi publice private. O altă întrebare
este dacă cei care muncesc sunt finanţaţi sau nu, şi din care buget?
Le-au dat ruşii bani pentru aceasta şi despre care alte donaţii e
vorba? Răspunsul la aceste întrebări trebuie să vină în contextul unei
investigaţii obiective. Nu se cere o abordare politică, ci una foarte
pragmatică”, a opinat Lupu.

Anterior, ministrul Construcţiilor, Vladimir Baldovici, a informat
jurnaliştii că până în prezent cheltuielile pentru reconstrucţia
ambelor clădiri au depăşit 60 de milioane de lei - bani primiţi din
donaţii -, iar restul urmează să fie luaţi din buget. Totodată,
expertul economic Veaceslav Negruţă, membru PLDM, a declarat pentru
„Europa Liberă” că dispune de probe care atestă că cele 60 milioane de
lei au fost obţinute prin şantaj poliţienesc de la firmele care vând
nisip, pietriş şi alte materiale de construcţie. Negruţă apreciază că
întreg costul lucrărilor de reconstrucţie a celor două clădiri este
exagerat, că lucrările ar putea fi îngheţate şi că licitaţia s-a făcut
cu mari abateri de la legislaţia în vigoare. În prezent, reparaţia
Parlamentului şi Preşedinţiei este asigurată de 30 de companii, iar
muncitorii se declară nemulţumiţi că li se plătesc salarii de câte
trei-patru mii de lei pe lună.