Au
trecut aproape opt ani din ziua în care Direcţia generală ordine
publică a Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Agenţia „Moldsilva” şi
Societatea republicană a vânătorilor şi pescarilor au elaborat un plan
de combatere a braconajului şi tăierii ilicite a pădurilor, dar lupta
continuă cu aceeaşi intensitate. Ea nu poate fi câştigată fără
implicarea societăţii civile, s-a anunţat ieri în cadrul unei mese
rotunde organizate în incinta MAI.

Potrivit reprezentantului „Moldsilva”, Petru Rotari, cu toate că
sunt efectuate periodic raiduri pentru contracararea vânatului ilicit,
numărul cazurilor de braconaj nu scade. Situaţia este cauzată, în mare
parte, de faptul că cei care comit infracţiunile posedă arme
neînregistrate şi nu deţin actele necesare pentru vânătoare. Dacă
societatea civilă ar sesiza cazurile de deţinere ilicită de arme,
aceasta ar înlesni cu mult munca poliţiei.
În prezent, activează
1189 de detaşamente ale gărzilor populare, care conlucrează cu organele
de drept în vederea menţinerii ordinii publice, asigurării pazei
recoltei şi combaterii braconajului. Bunăoară, în anul curent au fost
descoperite două cazuri de sustragere a seminţelor agricole, două
cazuri de sustragere a substanţelor chimice (în valoare de 500.000 lei
), au fost fixate 2000 de amenzi şi arestate 15 persoane învinuite de
braconaj.
Oleg Ciocoi, preşedintele Societăţii republicane a
vânătorilor şi pescarilor, a precizat că, începând cu 2006, au fost
întreprinse acţiuni mai drastice de prevenire a braconajului. Printre
ele se numără şi amenzile mult mai mari. Spre exemplu, amenda pentru un
iepure vânat ilicit ajunge la o mie de lei.
Potrivit lui Ciocoi,
„cea mai eficientă modalitate de luptă contra braconajului ar fi ca
Societatea republicană a vânătorilor şi pescarilor să fie abilitată cu
dreptul de a întocmi procese-verbale în cazul infracţiunilor”.

Irina Jurja,
stagiară la TIMPUL