Coaliţia cvadripartită are sorţi de izbândă

Cel
puţin trei scenarii postelectorale se discută intens în aceste zile la
Chişinău. Două dintre ele, în care crede mai puţină lume, sunt
următoarele – fie că Partidul Democrat va face alianţă cu Partidul
Comuniştilor şi cele două formaţiuni vor guverna republica în viitorii
patru ani, fie că acestea (în cazul în care PD se va alătura partidelor
liberale – n.r.) nu vor putea obţine cele opt voturi “comuniste” pentru
alegerea şefului statului şi actualul Parlament va fi dizolvat. Cel mai
plauzibil scenariu, în opinia mai multor analişti, este că PD va face
alianţă cu PLDM, PL şi AMN şi împreună vor asigura o nouă calitate de
guvernare a statului. Cum exact ar trebui să procedeze cele patru
partide după coalizare? La această întrebare JURNAL le-a solicitat să
se pronunţe câtorva analişti politici, răspunsurile acestora le vedeţi
mai jos.

Coaliţia democraţilor – cel mai realist scenariu

O
coaliţie între cele trei partide liberale (Partidul Liberal Democrat,
Partidul Liberal şi Alianţa Moldova Noastră) şi Partidul Democrat este,
în opinia analistului politic Igor Munteanu, director executiv al IDIS
“Viitorul”, cel mai realist scenariu și o variantă de evoluție politică
după alegerile din 29 iulie. Potrivit lui, această alianță este
consolidată de dorința de schimbare esențială a actorilor politici, or,
toate aceste patru partide nu doresc să îl vadă pe Vladimir Voronin în
capul oricărei construcții administrative sau politice. În al doilea
rând, crede Munteanu, există un liant de europenizare a instituțiilor
statului pe care îl sprijină oricare dintre aceste patru entități,
lucru care ne permite să spunem că există o platformă comună de
principii și valori în care cred liderii acestor formațiuni. Și în al
treilea rând, afirmă analistul, doar aceste patru partide, împreună, le
inspiră încredere partenerilor occidentali.

Mai multe schimbări

După
crearea coaliției de guvernare a celor patru, Munteanu recomandă
membrilor coaliţiei să constituie organele de conducere ale
Parlamentului, astfel încât atât funcţiile cheie, cât şi comisiile
parlamentare să reprezinte noile realități politice. Respectiv, la
cârma noilor comisii să fie în primul rând reprezentanții celor patru
partide politice și, în măsura posibilităților, să existe și o
integrare a unor membri ai PCRM, însă comuniștii nu ar trebui să aibă
un cuvânt de spus în sânul comisiilor parlamentare.
După asta,
susţine analistul politic, partidele care doresc să constituie o
alternativă guvernării trebuie să schimbe conducerea câtorva instituții
de primă importanţă în stat. “Acest lucru trebuie făcut chiar înainte
de constituirea noului Guvern. Trebuie să fie schimbată conducerea
Procuraturii Generale, să se formeze o comisie parlamentară pentru
investigarea evenimentelor din 7 aprilie, cu participare
internațională, să fie schimbată componenţa Curţii de Conturi şi să fie
schimbată conducerea Companiei “Teleradio-Moldova”, lucru care poate fi
făcut prin reîmprospătarea mandatelor membrilor Consiliului de
observatori al TRM. Sau, pe baza gravelor încălcări ale Codului
deontologic și Codului Audiovizualului, ar trebui instituită prin
hotărâre parlamentară o conducere provizorie asupra TRM”, consideră
Igor Munteanu.

Noul Guvern poate fi ales

Analistul
susţine că abia după asta coaliţia majoritară ar trebui să recurgă la
alegerea Guvernului. Candidatura pentru funcţia de prim-ministru
urmează a fi consultată cu toate fracțiunile, dar voința politică a
majorității ar trebui să primeze. După aceasta este consultat și șeful
statului care înaintează candidatura. “ Eu cred că președintele ar
trebui să accepte candidatura propusă de coaliția de guvernare. Dacă nu
va accepta atunci ar trebui să se găsească remedii împotriva unui
președinte care și-a terminat demult mandatul. Un remediu ar putea fi
acela că președintele statului exercită mandatul în mod abuziv și el ar
trebui să aleagă între funcția de șef al statului și cea de deputat.
Este foarte reală și soluția ca funcția de șef al statului să fie
exercitată provizoriu de spicher”, opinează Munteanu. Despre alegerea
șefului statului, crede el, se poate discuta abia după desemnarea
noului Guvern. Atunci trebuie purtate discuții cu fracțiunea PCRM, dacă
dânșii nu vor accepta demersurile, soluția optimă pentru democrați ar
fi să treacă la atac și să neutralizeze o parte din deputații comuniști
care ar putea ulterior să voteze pentru șeful statului. O coaliție cu
PCRM nu are rost, susţine ferm Igor Munteanu.

Prognoze mai triste

Analistul
politic al ADEPT, Oleg Cristal, este mai puţin optimist în ceea ce
priveşte succesele unei coaliţii cvadripartite. “O astfel de variantă
era posibilă dacă erau realităţile din 1998. În condiţiile în care
suntem în prezent, este foarte greu de crezut ca o alianţă cu doar 53
de mandate la începutul Parlamentului să poată să guverneze, deoarece
există un impact juridic care presupune alegerea mai întâi de toate a
președintelui republicii cu cel puţin 61 de voturi, după care şeful
statului propune candidatura pentru funcția de prim-ministru,
respectiv, instituirea noului Guvern. În situația în care cele patru
partide nu identifică cel puțin opt voturi din partea PCRM, ne putem
aștepta în aproximativ un an la alegeri anticipate și păstrarea
mandatului de șef al statului de Vladimir Voronin pentru perioada de un
an și ceva, când va fi ales și va intra în funcție noul președinte al
țării”, prognozează Cristal.

Garanţii pentru PCRM


Analistul ADEPT afirmă că cele patru partide care vor să creeze
coaliția de guvernare au acum o misiune destul de importantă – să
găsească cel puțin opt voturi de la PCRM sau să convingă PCRM să
susțină candidatura propusă de ei la funcția de șef al statului. “Vor
găsi sau nu aceste partide cele opt voturi este greu de spus dacă ținem
cont de faptul că ele trebuie să vină de la un partid cunoscut pentru
verticala puterii și care mai deține factorul administrativ, inclusiv
poliția, Procuratura Generală, securitatea și cu influență asupra
instituțiilor judecătorești. Cele patru partide pot să încerce să
convingă liderii PCRM și să le ofere unele garanții, cum ar fi să plece
din politică fără a fi persecutați de justiție. În plus, ar putea fi
oferite anumite garanții pentru businessul așa-zisei ”Curți Domnești”
pentru ca acestea să-și elimine schemele ilegale care au activat până
în prezent, să revină la legalitate și să mai împartă şi statului din
ceea ce au agonisit ilegal până în prezent”, propune Cristal. Cât
privește existența unor posibili simpatizanți ai lui Lupu în rândul
deputaților PCRM, Cristal nu exclude acest lucru, cu atât mai mult cu
cât, susține el, deține informații că deputați ai PCRM au purtat
discuții zilele trecute cu reprezentanți ai PD, iar inițiativa de a
discuta a venit de la reprezentanții PCRM, deşi nu se cunoaște câți
deputați PCRM ar fi dispuși să părăsească fracțiunea.