O basarabeancă a fost selectată pentru cel mai prestigios premiu de istorie din Franţa

Angelina Olaru

După ce TIMPUL a publicat un interviu în exclusivitate cu Stella Ghervas,
originară din Basarabia, directoare de studii la Institut d'Etudes
Avancées din Paris şi la Maison des Sciences de l'Homme din Paris ,
Academia de Ştiinţe din Moldova (AŞM) ne-a sprijinit în demersul de a
ne promova şi acasă marile personalităţi emigrate, dar şi de a ne
întineri Academia.

Amintim că, recent, în cadrul unei ceremonii somptuoase, istoricul
Stella Ghervas a fost distinsă cu prestigiosul Premiu Guizot 2009 al
Academiei Franceze, pentru volumul "Réinventer la tradition. Alexandre
Stourdza et l’Europe de la Sainte-Alliance” (Reinventarea tradiţiei:
Alexandru Sturza şi Europa Sfintei Alianţe), editat la Honoré Champion
Éditeur din Paris. Acest premiu a fost acordat în premieră istorică
pentru o personalitate din Basarabia. În semn de apreciere şi
recunoştinţă pentru promovarea peste hotare a patrimoniului istoric şi
cultural naţional al ţării noastre, AŞM îi acordă, azi, Diploma de
Merit. Distincţia îi va fi înmânată cercetătoarei Stella Ghervas în
cadrul şedinţei festive a Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi
Dezvoltare Tehnologică al AŞM.

Stella Ghervas, basarabeanca premiată de Academia Franceză, recunoscută şi acasă

„Sunt extrem de fericită şi onorată să primesc această distincţie
prestigioasă din partea AŞM, care are o semnificaţie specială pentru
mine. Acum 18 ani, când am început primele mele investigaţii, care au
dus la cartea premiată, m-am oprit pentru două luni, chiar aici, la
Academie, în drumul meu de cercetător ştiinţific între Sankt-Petersburg
şi Bucureşti. A mă afla aici astăzi, după atâţia ani, e un fel de a mă
întoarce acasă şi sunt nespus de fericită”, ne-a mărturisit
cercetătoarea.

„Personajul cărţii mele, Alexandru Sturza, a fost un intelectual şi
un diplomat de origine greco-română din prima jumătate a secolului XIX,
care a activat în diplomaţia rusă şi europeană. El a fost redactorul
primului tratat european, semnat de toate statele continentului, cel al
Sfintei Alianţe, autorul primului statut al Basarabiei de după anexare,
dar mai ales el şi-a dorit să fie un mesager al lumii în care trăia, a
celei ortodoxe, în Occident - o lume atrasă de prosperitatea materială
şi de progresul modernizator, dar, în acelaşi timp - o lume doritoare
să-şi conserve tradiţia sa seculară, cea bizantină, din ce în ce mai
marginalizată de procesul de secularizare şi de naţionalizare.

În fond, această dilemă este actuală şi astăzi. Să fi fost Alexandru
Sturza un vizionar? Visul său de unificare pacifică a întregii Europe
pare să se concretizeze astăzi, cu extinderea Uniunii Europene,
începând cu 2004, în direcţia Estului şi Sud-Estului European. Această
recunoştinţă intelectuală, pe care şi-a visat-o şi pe care, cred, o
merită, îi vine într-un fel astăzi, două secole mai târziu. Distincţia
îmi dă speranţa pentru viitorul acestei Europe, a unei Europe unite,
dar şi lărgite”, a spus Stella Ghervas.

Alături de somităţile din lumea francofonă

Precizăm că Premiul Guizot al Academiei Franceze i-a fost decernat,
sub Cupola Academiei Franceze, chiar de preşedinta Academiei - dna
Hélène Carrère d'Encausse. Singura ceremonie anuală publică a Academiei
Franceze la care se acordă premiile prestigioasei instituţii, cu
solemnitatea ei tradiţională, este întotdeauna un eveniment impozant.
Şi a figura printre laureaţi este o mare onoare, pentru că Academia
nu-i doar o instituţie de scriitori şi oameni de ştiinţă renumiţi. Ea
este, mai ales, protectoarea si arbitrul limbii franceze.

„Participarea la o ceremonie spectaculoasă a Academiei Franceze a
fost un moment, cred, unic în viaţa mea! „Garda Republicană („La Garde
Républicaine”) a Republicii Franceze saluta cu onoare, bătând tobele,
fiecare laureat şi invitaţii lui, dar si academicienii Academiei
Franceze. Am avut fericirea să fiu însoţită de tatăl meu, venit cu
această ocazie la Paris, şi de câţiva prieteni elveţieni şi francezi.
Cea mai mare bucurie a mea a fost de a mă afla printre foarte rarii
autori, laureaţi ai acestei „bătrâne instituţii”, creată în 1635 de
chiar cardinalul Richelieu”, a menţionat cercetătoarea.

Surprizele
Stellei Ghervas nu s-au epuizat aici. Mai nou este că acelaşi volum
despre Alexandru Sturza este nominalizat pentru cel de-al XXIII-lea
Grand Prix d'Histoire Chateuabriand (Marele Premiu de Istorie
Chateaubriand), care este considerat în Franţa premiul cel mai
prestigios în domeniul istoriei (în afara premiilor Academiei) şi care
marchează cea mai bună carte de istorie a anului.

Din cele peste 1400 de cărţi de istorie publicate în Franţa în 2009,
pentru Premiu Chateaubriand a fost făcută iniţial o pre-selecţie şi
apoi o selecţie definitivă de zece cărţi. Menţionăm că, printre autorii
volumelor selectate, Stella Ghervas este singura de origine ne-franceză
şi că majoritatea candidaţilor sunt somităţi, istorici şi scriitori
recunoscuţi în Franţa şi în lumea francofonă.

Marele Premiu de Istorie Chateaubriand 2009 recompensează operele de
cercetare istorică sau de istorie literară, o ediţie critică
substanţială sau o ficţiune, fondată pe cercetări istorice serioase.
Fondat în 1987, acest premiu prestigios este dotat de Consiliul General
francez (al regiunii des Hauts-de-Seine) – 15.000 Euro - şi a fost deja
atribuit unor mari personalităţi, istorici şi literaţi - Jacqueline de
Romilly, Gérard de Senneville, Paul Veyne şi Emmanuel de Waresquiel.
Printre foştii laureaţi ai premiului se numără şi Jacqueline de
Romilly, academicianul cel mai în vârstă al Academiei Franceze (98 de
ani!) şi alte personalităţi, precum Paul Veyne, Emmanuel de Waresquiel,
consideraţi ca cei mai remarcabili istorici şi scriitori în viaţă.