Liberalizarea importurilor ar aduce la sapă de lemn producătorii de carne

O
eventuală liberalizare a importurilor ar aduce la sapă de lemn
producătorii moldoveni, care abia îşi revin după şocurile secetei de
acum doi ani.

Astfel,
potrivit datelor statistice, numărul bovinelor a ajuns la 218 mii
capete în 2008, o cifră comparabilă cu cea din anul precedent, al
porcinelor la 284 mii capete, al păsărilor la 18.328 mii capete, cu
aproape 1,2 milioane în plus faţă de anul trecut. După şocul pe care
l-a suportat în anul 2007 cu cea mai gravă secetă din ultimii cincizeci
de ani, când fermierii, mai ales acei care cresc animale în
gospodăriile individuale, au fost nevoiţi să sacrifice circa 40% din
efectivul de porcine, iar numărul de păsări s-a redus cu aproape un
sfert, sectorul zootehnic a început să-şi revină.

„Efectele liberalizării importurilor vor fi dintre cele mai
negative, nu numai asupra producţiei de carne, dar şi de cereale, în
condiţiile în care sectorul a început să se dezvolte”, spune Valeriu
Cojocaru, vicepreşedintele Asociaţiei producătorilor de carne de porc
din Moldova. El este coautorul regulamentului prin care au fost
stabilite cote la importul de carne, pentru că a considerat şi
consideră că ar trebui să importăm doar cantităţile de care avem
nevoie, pentru a nu inunda piaţa internă cu produse de import.

„Efectul introducerii autorizaţiilor şi contingentelor la import
este evident, producţia de carne de porc a crescut cu peste 40% şi a
depăşit 100 mii de tone”, constată patronatul producătorilor de carne.

Asociaţia crescătorilor de păsări, înregistrată la începutul lunii
iulie 2009, arată rezultate şi mai impresionante. Dacă în anul 2000
producţia de carne de pasăre constituia 16 mii de tone, în anul 2004
s-a ridicat la 24 de mii, apoi în anul 2008 a ajuns la 32 mii de tone
(22 tone dintre care au fost produse de cele câteva zeci de
întreprinderi care fac parte din asociaţie).

Producătorii locali acoperă 50-60 la sută din piaţa cărnii,
estimează Valeriu Luchianov, preşedintele asociaţiei, doctor în ştiinţe
agricole. Şi asta în condiţiile în care, potrivit unor calcule, sunt
utilizate doar două treimi din capacităţile fabricilor avicole.

Ministerul Economiei şi Comerţului a lansat anterior estimări şi mai
optimiste, deja în anul 2008 din producţia internă au putut fi
asigurate 80% din necesarul de carne de pasăre.

Producătorii de carne au nevoie de susţinerea statului atât prin
subvenţii, cât şi prin protejarea pieţei interne (taxe suplimentare,
cote la import), sunt de părere atât reprezentanţii Asociaţiei
producătorilor de carne de porc, cât şi liderii Asociaţiei
crescătorilor de păsări. Dacă până la introducerea contingentelor de
import, în 2006 au fost importate 46 mii tone de carne, în fond carne
de pasăre, apoi în 2008 - cu mult mai puţin, 22 mii tone, iar în prima
jumătate a anului 2009 - 20 mii de tone. Criza a afectat puternic piaţa
cărnii, cererea la carnea de pasăre a scăzut cu 15%, potrivit unor
estimări, în timp ce alţi specialişti estimează o scădere de 40%.

Producţia de carne în Republica Moldova este în creştere, cu toate
acestea, însă, agricultura moldovenească nu poate asigura necesarul de
carne de consum, Republica Moldova fiind obligată să importe. Şi
aceasta în condiţiile în care consumul de carne şi lapte, de exemplu,
este destul de redus, în comparaţie cu cel din ţările din regiune.

„Problema constă nu în a vinde, ci în a produce”, sunt de părere atât producătorii de carne, cât şi importatorii.

Pe de altă parte, câtă vreme importăm cereale şi carne, fără un
sprijin mai consistent al statului, agricultura rămâne necompetitivă în
condiţiile în care ţările din care importăm acordă subvenţii enorme
producătorilor. De aici şi preţurile reduse faţă de cele de la noi. În
plus, criza şi-a spus cuvântul. Preţurile la carne pe pieţele externe
au căzut la jumătate, dacă în primăvară o tonă de carne de pasăre costa
1500 de dolari SUA, astăzi aceasta a ajuns la 800 de dolari.

„O reducere a preţurilor de două-trei ori ar fi critică pentru
producătorul local”, ne-au declarat mai mulţi specialişti. Primii care
ar resimţi această cădere a preţurilor ar fi producătorii de carne de
pasăre.

Preţul unui kilogram de carne importat din SUA sau Brazilia, care ar
include costurile totale, ar fi de circa 15 lei. Costurile de producţie
la carnea de pasăre în Republica Moldova se ridică la 25-30 de lei,
arată estimările efectuate anterior de Ministerul Economiei şi
Comerţului. Ce poate face statul în aceste condiţii? El intervine cu
taxe vamale, reglementare prin cote sau alte acţiuni. Aşa cum Republica
Moldova nu poate stabili taxe vamale înalte, deoarece are angajamente
faţă de OMC ce prevăd un plafon maxim de 15%, pentru reglementarea
pieţei cărnii, guvernul a fost nevoit să intervină în 2006 cu
stabilirea unor contingente la importuri, ceea ce, de fapt, este o
măsură economică, ci nu administrativă. În toamna lui 2006, cabinetul
de miniştri a adoptat Regulamentul cu privire la eliberarea
autorizaţiilor pentru importul de carne. Astfel, a fost permisă
aducerea în ţară a unor cantităţi de carne ce ar acoperi deficitul, în
situaţia în care producătorul autohton nu poate asigura necesarul de
carne, pentru a restabili echilibrul pe piaţă şi asigura condiţii de
concurenţă normală, între carnea moldovenească şi cea importată. La
sfârşitul aceluiaşi an au fost stabilite tarife vamale de 100-200 euro
pe tonă.

O eventuală liberalizare a importurilor riscă să amplifice de
două-trei ori contrabanda importurilor de carne şi va aduce în prag de
faliment companiile moldoveneşti care se ocupă de creşterea şi
producerea cărnii, în cadrul cărora sunt antrenate circa 40 de mii de
persoane, sunt de părere reprezentanţii Uniunii Producătorilor şi
Importatorilor de Produse din Carne şi Lapte.

Până în momentul luării sub control de către stat a importurilor de
carne, în anul 2006, cota importurilor ilegale, efectuate prin
Transnistria, era de 80%, faţă de 20% de importuri aduse şi
comercializate legal. În urma instituirii controlului de către stat a
importurilor, cota importurilor ilegale a scăzut în acest an până la
20%-30%. Rezultatul în cauză s-a datorat lansării, de către
importatori, a unui sistem automatizat de evidenţă a importurilor
loturilor de carne, de la hotar până la tejghea. Pe fiecare lot de
carne importată se aplică un timbru, astfel poate fi depistat imediat
dacă carnea este importată legal sau ilegal.

În opinia reprezentanţilor Uniunii Producătorilor şi Importatorilor
de Produse din Carne şi Lapte, menţinerea controlului statului în acest
domeniu doar va contribui la dezvoltarea pieţei de carne - atât a celei
de import, cât şi a celei de producţie locală. Acest fapt este
confirmat şi de practica statelor occidentale care, fără nicio
excepţie, îşi protejează pieţele în favoarea producătorilor locali. Şi
asta se întâmplă nu doar în statele dezvoltate, ci şi în cele în curs
de dezvoltare.

Mai mulţi specialişti din domeniu, precum şi experţi în domeniul
comerţului exterior sunt de părerea că actualul sistem de gestionare a
importurilor de carne în Republica Moldova ar trebui să fie modificat,
însă doar după evaluarea situaţiei pe piaţa cărnii, a perspectivelor de
dezvoltare a producerii cărnii, dar şi a riscurilor de liberalizare a
pieţei. Nimeni nu poate afirma deocamdată că situaţia este evaluată cu
precizie, evaluare care constituie un moment prealabil indispensabil
pentru adoptarea oricăror măsuri ce s-ar considera necesare pentru a se
înfrunta realmente situaţia, dincolo de ajutorarea cu subvenţii a
producătorilor care, evident, reclamă bani ce lipsesc.