Contrabanda importurilor de carne riscă să crească de două-trei ori O eventuală liberalizare a importurilor riscă să amplifice de două-trei ori contrabanda importurilor de carne şi va aduce în prag de faliment companiile moldoveneşti care se ocupă de creşterea şi producerea cărnii, în cadrul cărora sunt antrenate circa 40 de mii de persoane. De această părere sunt experţii Asociaţiei Importatorilor şi Producătorilor de Carne din Moldova (AIPCM). Reprezentanţii AIPCM susţin că o eventuală anulare a controlului asupra importurilor de carne poate aduce prejudicii semnificative economiei naţionale. Iar primii care vor avea de suferit în urma unei astfel de acţiuni vor fi producătorii locali. În acest caz, cei circa 40 de mii de angajaţi antrenaţi în cadrul acestor companii riscă să rămână fără locuri de muncă, iar familiile lor - fără un suport material stabil. Totodată, va avea de suferit şi Bugetul de stat, care va fi lipsit de impozitele şi taxele plătite de aceşti producători. Dar, o lovitură şi mai serioasă Bugetul de stat va suporta în urma saltului importurilor ilegale sau a contrabandei. Până în momentul luării sub control de către stat a importurilor de carne, în anul 2006, cota importurilor ilegale, efectuate prin Transnistria, era de 80%, faţă de 20% de importuri aduse şi comercializate legal. În urma instituirii controlului de către stat a importurilor, cota importurilor ilegale a scăzut în acest an până la 20%-30%. Rezultatul în cauză s-a datorat lansării, de către importatori, a unui sistem automatizat de evidenţă a importurilor partidelor de carne, de la hotar până la raft. Acest lucru este posibil prin aplicarea unui timbru de control pe fiecare ladă de carne importată. În cazul în care, la sosirea cărnii în magazine sau la piaţă, timbrul - care poate fi „citit” de dispozitive electronice - lipseşte, înseamnă că respectiva cutie de carne e importată ilegal. Vom menţiona, în acest context, că practica anilor trecuţi a demonstrat că majoritatea partidelor de carne introduse prin contrabandă nu corespundeau normelor sanitare ale R. Moldova, unele cutii cu carne de pui fiind aduse semi-îngheţate în remorcile maşinilor, printre materiale de construcţie... În opinia reprezentanţilor AIPCM, menţinerea controlului statului în acest domeniu doar va contribui la dezvoltarea pieţei de carne - atât a celei de import, cât şi a celei de producţie locală. Acest fapt este confirmat şi de practica statelor occidentale care, fără nicio excepţie, îşi protejează pieţele în favoarea producătorilor locali. Şi asta se întâmplă nu doar în statele dezvoltate, ci şi în cele în curs de dezvoltare. De exemplu, Europa, în urma unor reglementări de ordin veterinar, nu în toate cazurile obiective, restricţionează importurile din SUA, iar SUA, de asemenea invocând motive de cele mai multe ori inventate, blochează importurile din Europa. Tocmai de aceea, membrii AIPCM sunt de părere că, după deschiderea pieţei interne pentru producătorii altor state, pentru producătorii locali va fi imposibil să-şi redobândească anumite cote pe piaţa internă. Aceasta poate dura ani de zile. În concluzie, mai mulţi experţi AIPCM consideră că sistemul actual de restricţii la importurile de carne în R. Moldova poate fi perfecţionat şi trebuie să fie modificat în acest scop, dar numai după evaluarea riscurilor liberalizării totale a importurilor de carne - în special, influenţa acestui proces asupra producătorilor locali, a oamenilor care activează pe această piaţă, dar şi riscurile diminuării defalcărilor la Bugetul de stat în această perioadă grea pentru economia moldovenească. Adriana Lupaşcu
|