„Nutrim speranţe pentru renaşterea culturii naţionale”

Apelul Uniunilor de creaţie către guvernarea liberal-democrată

Într-un Apel, adresat recent preşedintelui interimar
al R. Moldova, preşedintele Parlamentului Mihai Ghimpu şi
prim-ministrului Vlad Filat, mai multe uniuni de creaţie au salutat
constituirea coaliţiei de guvernare liberal-democrate şi şi-au exprimat
convingerea că astfel ni se oferă o şansă de a depăşi criza politică,
economică, socială şi spirituală, care pune în pericol existenţa R.
Moldova ca stat şi ameninţă temeliile morale ale societăţii.

Totodată, în Apel, uniunile de creaţie se referă la cauzele care au
condus la situaţia deplorabilă din domeniu, precum şi la modalităţile
prin care situaţia poate fi ameliorată.Prin constituirea Alianţei
pentru integrare Europeană a fost reanimată speranţa concetăţenilor
noştri că R. Moldova va reveni pe făgaşul modernizării şi prosperităţii.

Suntem pe deplin conştienţi că moştenirea lăsată de fosta guvernare
este dezastruoasă, iar asumarea guvernării, în condiţiile actuale, cere
de la Alianţă responsabilitate, curaj, principialitate şi competenţă
profesională deosebită.Sunt multe de făcut şi în domeniul culturii.
Prin politica jdanovistă, promovată în aceşti opt ani, comuniştii au
suprimat dreptul constituţional la liberă exprimare, au exclus uniunile
de creaţie din procesul cultural, au introdus cenzura şi au supus
controlului ideologic „comanda de stat", transformând-o în comandă de
partid, au întocmit „liste negre" cu oamenii de cultură incomozi pentru
a le îngrădi accesul la televiziunea publică, iar distincţiile şi
titlurile onorifice au fost acordate drept răsplată pentru servilism
politic, stimulându-se mediocritatea, pseudovaloarea şi incompetenţa
profesională.

Organele de stat, abilitate cu gestionarea culturii au fost
transformate în secţii de propagandă ale PCRM, iar reformele din
Ministerul Culturii şi Turismului au avut doar scopul de a distruge
ultimele redute ale competenţei şi responsabilităţii pentru păstrarea
patrimoniului naţional şi stimularea procesului cultural. Selectarea
funcţionarilor publici în domeniul culturii s-a făcut în bază de
cumătrism şi devotament personal faţă de „binefăcătorii" care i-au
promovat la posturile respective.

Tendinţele făţişe de monopolizare a culturii şi-au găsit expresie şi
în actele legislative (Legea Culturii, Legea Cinematografiei), care nu
funcţionează, s-a exclus societatea civilă şi uniunile de creaţie din
procesul decizional şi au făcut imposibil accesul studiourilor şi
editurilor independente la sursele destinate comenzii de stat. Ani la
rând este torpilată adoptarea Legii despre uniunile de creaţie, a fost
blocată activitatea Registrului de stat al filmelor.

După tentativa nereuşită de a scinda intelectualitatea prin
organizarea uniunilor de creaţie „alternative”, guvernarea comunistă a
pornit un război deschis împotriva oamenilor de artă, care nu se lasă
convertiţi, antrenează pe larg resursele administrative pentru a duce
la faliment uniunile de creaţie prin taxe nejustificate pentru arenda
spaţiilor deţinute.

Împărtăşind îngrijorarea faţă de consecinţele guvernării anterioare
şi de responsabilitatea pentru dinamizarea procesului de renaştere
naţională şi spirituală a ţării, uniunile de creaţie propun Alianţei
pentru Iintegrare Europeană următoarele sugestii pentru programul de
guvernare:

1. Elaborarea unui program naţional de priorităţi în domeniul
culturii care să reflecte tendinţele la nivel naţional şi european.
Eliminarea protecţionismului şi preferinţelor voluntariste în
finanţarea programelor cultural-artistice, renunţarea la utilizarea
culturii ca instrument de propagandă a partidelor politice, indiferent
de orientarea lor.

2. Depolitizarea Ministerului Culturii, promovarea la funcţiile de
conducere în domeniul culturii a profesioniştilor, care vor fi în stare
să promoveze reformele, să realizeze un management eficient în ramură.
Politica de selectare şi promovare a cadrelor să fie coordonată cu
uniunile de creaţie şi să fie realizată pe principiile competenţei
profesionale şi a spiritului reformator.

3. Implementarea unor ample acţiuni eficiente care să asigure
accelerarea reformelor în teatru, cinematografie şi politica
editorială, reexaminarea Regulamentului comenzii de Stat.

4. Modificarea Legii Culturii, Legii Cinematografiei, Legii
sponsorizării conform standardelor europene, adoptarea Legii „Despre
Uniunile de creaţie în domeniul literaturii şi artei", implementarea
Legii cu privire la teatre şi organizaţii concertistice.

5. Transparenţă în procesul de gestionare a mijloacelor financiare
destinate comenzii de stat, stimularea concurenţei între sectorul de
stat şi cel privat în cinematografie, politica editorială, promovarea
reformelor la studioul „Moldova-film" în concordanţă cu priorităţile
naţionale în acest domeniu. .

6. Organizarea în cadrul Preşedinţiei a unui Consiliu Coordonator în
domeniul culturii, deschiderea Casei uniunilor de creaţie în imobilul
de pe strada Puşkin 24 a Ministerului Culturii.

Tezele expuse vor sta la baza agendei viitorului Congres al
oamenilor de creaţie, care va lua în dezbatere parteneriatul dintre
uniunile de creaţie şi organizaţiile de stat, şi perspectivele
politicii culturale în contextul integrării europene a Republicii
Moldova.

Nutrim speranţa că propunerile noastre vor fi analizate şi vor servi
drept imbold pentru renaşterea culturii naţionale în spiritul valorilor
democratice.

Preşedintele Uniunii Scriitorilor, acad. M. Cimpoi

Preşedintele Uniunii Teatrale, S. Grecu

Preşedintele Uniunii Cineaştilor, E. Sobor

Preşedintele Uniunii Compozitorilor, G. Ciobanu

Preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, G. Jalbă

Preşedintele Uniunii Jurnaliştilor, V. Saharneanu