Semnele unui stat polițienesc în Moldova

Procesele penale sînt trecute sub controlul total al Procuraturii Generale.

La sfîrșitul lunii octombrie a intrat în vigoare o nouă redacție a Codului de procedură penală al Republicii Moldova, care introduce multe inovații în sistemul judiciar. Proiectul de lege a fost elaborat de către Ministerul Justiției și, într-un timp restrîns, a trecut prin două lecturi în Parlament. Nu au trecut nici două săptămîni, că oamenii legii au început să se plîngă de mărirea sarcinii și nefuncționalitatea unor inovații. Dar lucrul cel mai important de care se tem experții este creșterea bruscă a numărului de dosare "neîntemeiate", pe care ar trebui să le investigheze polițiștii și procurorii, precum și consolidarea excesivă a rolului Procuraturii în cadrul procedurilor penale.

Conform modificărilor, urmărirea penală este începută din momentul informării autorităților competente despre pregătirea sau comiterea infracțiunii. Cu alte cuvinte, astăzi, orice aluzie la acuzarea unui cetățean sau a unei întreprinderi duce la deschiderea unui dosar penal. Este suficient pentru cei care se consideră victime să prezinte cererile lor, în scris, și să le depună la cea mai apropiată secție de poliție. Este de remarcat faptul că, la momentul depunerii cererii, care poate conține și acuzații foarte grave, presupusa victimă nu este avertizată cu privire la răspunderea penală pentru acuzații calomnioase.

Noua redacție a documentului principal în procesul penal nu asigură cetățenii care respecta legea și întreprinzătorii cu protecție împotriva defăimării din partea, să zicem, vecinului nedemn sau partenerului de afaceri. Mai mult decît atît, aflîndu-se sub suspiciune, el, timp de șase luni, nu va fi nici măcar informat cu privire la începerea urmăririi penale și ancheta în care figurează numele său. Iar între timp, în acest stadiu, în casa suspectului, fără consimțămîntul său, pot fi instalate echipamente de interceptare a convorbirilor telefonice și de supraveghere.

În același timp, există și alte motive pentru acțiunile dubioase din partea agențiilor de aplicare a legii sau părților interesate. Odată cu introducerea noilor norme, au fost excluse dispozițiile referitoare la supravegherea calității documentelor procesuale întocmite de procuror sau anchetator. Alte modificări prevăd că micul grup, condus de procurorul general, poate controla întregul proces penal. Noua redacție a Codului presupune că avizul procurorului teritorial sau al persoanei care examinează cazul nu contează, în timp ce Procuratura Generală poate interveni pentru a determina rezultatul final.

Conform noilor prevederi, în cazul deschiderii neîntemeiate a unui dosar penal, precum și la pronunțarea deciziei de achitare, procurorul care a condus urmărirea penală sau procurorul superior nu sînt obligați să-și ceară scuze în fața persoanei, pentru că acest punct este exclus din lege. Potrivit unor experți, refuzul statului de a-și cere scuze în mod public pentru acțiuni ilegale arată că, pentru autorii modificărilor, viața omului și libertatea lui nu sînt valori universale, ci doar niște concepte juridice.

Într-o astfel de situație, mulți au văzut semnele caracteristice unui stat polițienesc. La adresa Parlamentului chiar au parvenit solicitări privind amînarea intrării în vigoare a noilor norme. Însă acestea au rămas fără răspuns.