Maşinile deputaţilor, la vedere Alina Ţurcanu Curtea de Apel a dat dreptate jurnaliştilor Informaţiile despre automobilele pe care le au în proprietate parlamentarii trebuie să fie publice. Asta a decis Curtea de Apel, care a obligat Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor (MTIC) să furnizeze datele solicitate Centrului de Investigaţii Jurnalistice (CIN). Decizia poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie. În octombrie 2009, CIN a solicitat MTIC informaţii privind unităţile de transport (marca, anul de producere şi anul înmatriculării) înmatriculate pe numele deputaţilor din Parlamentul RM. La demers a fost anexată lista parlamentarilor. „Deputaţii deţin funcţii publice şi, conform legislaţiei, sunt obligaţi să-şi declare public proprietăţile. Am decis să verificăm însă onestitatea aleşilor poporului şi să contrapunem informaţia din declaraţiile pe venit pe care le-au făcut în campania electorală din iulie 2009 cu situaţia reală. Şi asta pentru că mulţi deputaţi se plimbă în maşini scumpe, dar în declaraţii au trecut cu totul alte automobile sau nu au indicat în genere niciuna”, explică preşedintele CIN, Cornelia Cozonac. CIN a făcut demersuri similare către MTIC şi în timpul celor două scrutine electorale din 2009, pentru a verifica dacă datele din declaraţiile depuse la CEC de candidaţii la funcţia de deputat corespund adevărului. Ministerul a răspuns că informaţia face parte din datele cu caracter personal şi nu poate fi făcută publică. După schimbarea conducerii MTIC, jurnaliştii au revenit cu un alt demers, dar au primit exact acelaşi răspuns. „Este primul dosar privind îngrădirea accesului la informaţie pornit de CIN împotriva actualei guvernări, care a declarat ca va pune accent pe transparenţă şi deschidere către public în activitatea sa. Sperăm că MTIC se va conforma deciziei Curţii de Apel, oferindu-ne informaţiile. Deşi este în drept să atace hotărârea în instanţă superioară. În ultimii cinci ani, Centrul de Investigaţii Jurnalistice a obţinut câştig de cauză în 18 procese împotriva instituţiilor statului pentru îngrădirea accesului la informaţiile de interes public. Niciun funcţionar public nu a fost pedepsit însă, iar instanţele de judecată au considerat de fiecare dată neîntemeiat demersul jurnaliştilor de a obţine despăgubiri de la cei care au încălcat legea.
|