Dilema Moldovei: Între iubirea românească şi gelozia
rusească

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, l-a sfătuit pe liderul de la
Chişinău „să aibă grijă de atitudinea vecinului occidental faţă de
naţiunea moldovenească”.



Miercuri, Ministerul rus de Externe l-a convocat pe ambasadorul
Republicii Moldova din Moscova în legătură cu atitudinea preşedintelui
moldovean faţă de rezultatele celui de-al doilea război mondial.



Vizita de două zile a preşedintelui interimar al Republicii Moldova,
Mihai Ghimpu, în România a fost urmărită cu multă atenţie nu doar pe
cele două maluri ale Prutului, dar şi de către diplomaţia rusă.
Interesul Moscovei faţă de vizita liderului de la Chişinău în România a
fost amplificat de declaraţia categorică făcută în ajun de către
preşedintele Mihai Ghimpu, precum că va declina invitaţia la parada
militară de la Moscova, din 9 mai, de Ziua Victoriei.



Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, i-a cerut preşedintelui
Republicii Moldova să nu utilizeze Ziua Victoriei pentru insinuări la
adresa Rusiei.



„Noi recunoaştem Moldova în calitate de stat suveran şi independent, dar
nu toţi vecinii Moldovei procedează la fel. Vecinii de la Occident ai
Moldovei în general nu consideră naţiunea moldovenască drept naţiune", a
mentionat Lavrov. „În locul domnului Ghimpu, eu aş fi îngrijorat anume
de acest lucru, dar nu aş încerca să utilizez sărbătoarea sfântă de 9
mai pentru a lansa insinuări despre pretinse compensaţii din partea
Rusiei pentru ceea ce istoricii moldoveni numesc „anii de ocupaţie
sovietică”, a mentionat Serghei Lavrov.



Pe de altă parte, politicienii şi analiştii politici din Republica
Moldova au remarcat că, de data aceasta, pe lângă declaraţii emoţionante
şi simbolism, întâlnirea Băsescu-Ghimpu a înregistrat şi rezultate
palpabile.



Preşedintele Băsescu a dat asigurări că până la sfârşitul anului România
va ajunge la capacitatea de a satisface lunar până la 10.000 de cereri
de cetăţenie, iar numărul de burse în universităţile româneşti pentru
tinerii basarabeni va creşte de la 2100 la 5000 de burse anual.



Traian Băsescu a menţionat că urgenţa majoră este ca România şi
Republica Moldova să finalizeze interconectarea infrastructurii
electrice, de transport feroviar şi de gaze, dar a menţionat că, "până
la integrarea politică şi economică după modelul construcţiei europene”,
cele două ţări pot avea şi alte servicii în comun.



De exemplu, a precizat Băsescu, Moldova şi România pot avea un serviciu
poştal comun şi trusturi de presă care să acopere teritoriul ambelor
state.



„Unul din elementele fundamentale prin care cele două state se pot
integra împreună în Uniunea Europeană este să avem cât mai multe lucruri
în comun dincolo de limbă, istorie, tradiţii şi iubire", a spus
preşedintele Băsescu.



Totuşi, simbolismul şi declaraţiile de iubire dintre cele două state nu
au lipsit la întâlnirea preşedinţilor Băsescu şi Ghimpu:



MIHAI GHIMPU: „Soarta a fost crudă cu noi şi astăzi realitatea este că
avem două state la baza cărora stau aceiaşi cetăţeni, cu aceeaşi
identitate – românii”.

TRAIAN BĂSESCU: ”Suntem două state şi
un singur popor!”.



MIHAI GHIMPU: „Să nu uitaţi niciodată că sângele, apă nu se face!”.



TRAIAN BĂSESCU: „Oamenii din Republica Moldova sunt la fel de
îndreptăţiţi, consider eu, ca şi oamenii din România, să circule liber
în Europa, să circule liber în România, să circule liber acolo unde
poate circula orice european”.



Miercuri la prânz, cei doi preşedinţi au vizitat Mânăstirea Putna, unde
au fost întâmpinaţi de copii şi de localnici în costume naţionale şi cu
flori în mâini. Traian Băsescu şi Mihai Ghimpu au depus două corone de
flori din garoafe roşii cu bandă tricoloră la mormântul lui Ştefan cel
Mare. Şeful statului român era vizibil emoţionat, având lacrimi în ochi.



În prima zi a vizitei în România, primarul Bucureştiului, Sorin Oprescu,
i-a înmânat preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai
Ghimpu, Cheia Oraşului, iar Facultatea de Drept a Universităţii din
Bucureşti i-a acordat înaltul titlu academic de Doctor Honoris Causa.